Clarice DINU
Clarice DINU
16987 vizualizări 3 nov 2017

Deşi şefa DNA s-a eschivat în a răspunde tranşant dacă a fost în noaptea alegerilor la Gabriel Oprea acasă, judecătoarea Livia Stanciu confirmă, într-o opinie separată la decizia CCR, că şefa DNA a participat la acea întâlnire alături de şefii SRI, George Maior şi Florian Coldea. 

Mai exact, Livia Stanciu aminteşte de dosarul clasat de Parchet în această speţă, precizând că din mărturiile celor audiaţi de procurori a reieşit „în mod indubitabil”, că şefa Laura Codruţa Kovesi a participat la evenimentul de natură privată. 

Parchetul a mai reţinut că, probele testimoniale administrate în cursul urmăririi penale au relevat, în mod indubitabil, că persoanele prezente în seara zilei de 6 decembrie 2009 la locuinţa martorului Oprea Gabriel, respectiv George Maior, Vasile Dincu, Florian Coldea, Laura Codruta Kovesi, Onţanu Neculai şi Iordănescu Anghel au participat la un eveniment de natură privată, la invitaţia acestuia, nefiind iniţiată nicio operaţiune de fraudare/viciere a rezultatelor alegerilor prezidenţiale”, se arată în opinia separată semnată de judecătoarea CCR. 

În document  mai sunt consemnate şi fragmente din depoziţiile celorlalte persoane audiate. 

Gabriel Oprea: „ (...) Subliniez încă o dată faptul că a fost o simplă cină, însă datorită mediului exploziv din societate, se poate transforma în orice (...)"

Vasile Dâncu: :„(...) toţi cei prezenţi m-au întrebat despre rezultatele exit-poll-urilor, prin prisma profesiei mele de sociolog, niciunul dintre aceştia nediscutând aspecte plecând de la premisa funcţiei pe care o detineau la momentul respectiv, ci, pur şi simplu, aşa cum am spus anterior, discuţii fireşti, comune, între prieteni. (...) Cred că eu am vorbit cel mai mult dintre persoanele prezente şi am încercat să explic cum a fost posibil ca cele 12 procente care făceau diferenţa în favoarea candidatului Mircea Geoană după primul tur să fie pierdute, astfel că eu am punctat, din punctul meu de vedere, patru momente care au condus la această pierdere (...) Subliniez faptul că asocierea acelei intâlniri cu caracter privat şi vicierea rezultatului alegerilor este o pură fantezie şi nimic din comportamentul celor prezenţi la masă nu trădează niciun fel de amestec al instituţiilor în respectivele alegeri (...)".

Anghel Iordănescu: „A fost o cină la care s-a comentat pe seama exit-poll-urilor, respectiv pe teme fotbalistice. Nu mi s-a părut, din discuţiile purtate între persoanele prezente, ceva dubios, ilegal(...) ",

Dan Andronic: „Nu am spus şi nici nu am nici o dovadă în acest sens că persoanele prezente la acea întâlnire din seara de 6 decembrie 2009 la locuinţa lui GABRIEL OPREA au participat la vreo operaţiune de fraudare, viciere a rezultatelor alegerilor prezidenţiale. Am precizat şi în apariţiile publice că nu am pus în niciun moment în discuţie posibilitatea fraudării sau vicierii alegerilor prezidenţiale. (...) Repet incă o dată că eu, personal, nu am niciun element concret că persoanele prezente în acea seară participau la un proces de viciere a rezultatului alegerilor. Elementul comun pentru care am fost prezenţi în casa lui GABRIEL OPREA în acea seară l-a reprezentat tocmai persoana acestuia (...) ". 

CITEŞTE AICI INTEGRAL DECIZIA ŞI OPINIILE SEPARATE

Judecătoarea Livia Stanciu susţine că şefa DNA nu era obligată să se prezinte la audierile comisiei de anchetă, mai ales că a răspuns în scris la întrebările acesteia. În plus, calitatea în care ar fi fost invitată şefa DNA nu ar fi antrenat autoritatea care ar fi putut da naştere unui conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Ministerul Public-DNA. 

„Din conţinutul întrebării adresată în scris doamnei Laura Codruţa Kovesi ”dacă în seara alegerilor a fost sau nu în casa lui Gabriel Oprea?” rezultă, cu claritate, că întrebarea nu a vizat funcţia persoanei căreia i s-a adresat – magistrat cu funcţie de conducere a unei structuri specializate a Ministerului Public, componentă a autorităţii judecătoreşti şi nici comportamentul său în funcţia publică menţionată, ci a vizat o chestiune de ordin personal, care nu implica în nici un mod autoritatea publică în reprezentarea căreia persoana invitată la audieri a activat sau activează. Or, în calitate de cetăţean al României invitat la o Comisie de anchetă parlamentară, doamna Laura Codruţa Kovesi şi-a respectat obligaţiile care îi incumbau potrivit legii. (...) Or, doamna Laura Codruţa Kovesi şi-a îndeplinit aceste obligaţii răspunzând în scris întrebărilor punctuale ce i-au fost adresate de membrii comisiei de anchetă parlamentară, întrebări care, de altfel, prin conţinutul lor au depăşit competenţele pe care legea le conferă unor astfel de comisii”, notează judecătoarea. 

Magistratul afirmă, totodată, că, prin atribuţiile şi procedurile urmate, „comisia specială de anchetă parlamentară s-a plasat în afara Constituţiei, hotărârea de înfiinţare a acesteia contravenind, prin conţinutul său normativ, Legii fundamentale şi normelor statului de drept consacrate prin Constituţie”. 

„Nu sunt deloc de neglijat verdictele ce pot fi date de astfel de comisii, care se subrogă activităţii de jurisdicţie şi care pot fi contrare soluţiilor pe care procurorul le adoptă în urma anchetei penale efectuate. Această confuzie pe care o face Parlamentul între funcţia de anchetă efectuată de procuror şi funcţia de control parlamentar contravine art.124 alin.(2) din Constituţie şi principiilor statului de drept. Curtea ar fi trebuit să constate că, prin aceste abateri de la statutul constituţional al justiţiei, prin liberul arbitru în administrarea şi  aprecierea probelor, precum şi prin posibilitatea de a da în aceleaşi cauze verdicte diferite, contrare celor adoptate de procuror (ex: soluţia de clasare din cauza de faţă) şi validate prin deciziile definitive ale instanţelor judecătoreşti, jurisdicţia efectuată de Comisia specială de anchetă parlamentară se defineşte ca o jurisdicţie extraordinară, interzisă de art.126 alin.(5) din Constituţia României. Comisia specială de anchetă parlamentară nu se putea substitui activităţii ce se derulează în cadrul unei anchete penale efectuate de parchet, anchetă care a stabilit – aşa cum s-a menţionat anterior – că, din coroborarea probelor administrate, nu s-a decelat niciun element/indiciu de natură să conducă la presupunerea rezonabilă că s-ar fi încercat/iniţiat de către persoanele nominalizate, acte/acţiuni ce ar intersecta sfera ilicitului penal”, se mai arată în opinia separată 

Citește și: