Mihaela STOICA
2213 vizualizări 26 sep 2018

”M-am uitat pe unele experimente numerice şi unul dintre acestea, în condiţiile unui scenariu pesimist pentru perioada 2021 - 2050, deci nu foarte departe, a simulat temperaturi care au ajuns, e adevărat, de puţine ori, chiar la 50 de grade Celsius în sudul ţării. Atenţie, este vorba de o probabilitate mai mică de producere. O maximă zilnică care se regăseşte în datele simulate o dată sau de două ori, dar, totuşi, faptul că modelul ne arată o astfel de temperatură trebuie să ne pună pe gânduri.(...) Trebuie să privim aspectul acesta: cum putem, în condiţiile respective, să trăim totuşi bine şi să ne dezvoltăm? Se poate, cu ştiinţă”, afirmă Roxana Bojariu, director al Departamentului de Climatologie din cadrul ANM.

Referitor la schimbarea bruscă a vremii, produsă la începutul săptămânii în ţara noastră, Roxana Bojariu a precizat că, luni, în România au fost mai multe anotimpuri într-o singură zi.

”Am avut o zi extraordinară, am avut temperaturi de +33,4 grade Celsius în zona sud estică şi am avut apoi, peste câteva ore, la Arad, în vest, temperaturi de 1-2 grade. Am avut practic o împărţire a ţării în mai multe anotimpuri într-o singură zi. Asta arată şi complexitatea climei României (...). Noi nu suntem ca Olanda, o zonă joasă, lângă ocean, unde lucrurile pot fi uşor moderate. Avem lanţul carpatic care este o barieră în aceste circulaţii atmosferice, avem vecinătatea mării, avem un sistem foarte divers de soluri. Ar fi nevoie de mult mai multe experimente numerice şi de cercetare mult mai susţinută”, atrage atenţia Bojariu, adăugând că sunt necesare mai multe fonduri pentru susţinerea cercetării în România, pe toate palierele.

Anotimpurile nu mai sunt precum cele de acum câteva decenii. Mersul lor este determinat de poziţia României pe glob, pe de-o parte, şi pe de altă parte, de înclinarea axei Pământului pe planul orbitei în jurul Soarelui, care se modifică la câteva zeci de mii de ani. Structura şi caracteristicile anotimpurilor sunt, însă, într-o modificare faţă de ceea ce erau acum câteva decenii.

”Există o tendinţă care se vede deja în statisticile noastre de declanşare mai timpurie a primăverii... Nu în fiecare an se întâmplă aşa, dar din ce în ce mai frecvent, primăvara devine mai timpurie, vara se lungeşte în septembrie şi avem o tendinţă de creştere a temperaturii în toate anotimpurile, mai puţin toamna, unde, încă, zgomotul este mare şi semnalul încă nu trece zgomotul natural, dar experimentele numerice arată că, în următorii ani şi decenii, şi toamna vom avea la nivelul României tendinţe de creştere a temperaturii”, a adăugat directorul Departamentului de Climatologie din cadrul ANM.

Citeşte continuarea pe Descoperă.ro!

Foto: Hepta

 

Citește și: