Ana Petrescu
640 vizualizări 16 oct 2018

"E posibil ca proiectul să modifice Legea 60/1991 privind organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice, la care a făcut referire şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Este inadmisibil ca la 28 de ani de la evenimentele din ’89 românii să nu aibă dreptul să îşi spună punctul de vedere când doresc, unde doresc. E clar că trebuie să se întâmple ceva. Societatea a evoluat, trăim într-o democraţie participativă. Oamenii nu mai pot fi ţinuţi timp de patru ani de zile la o parte de decizia politică şi o dată la patru ani de zile să îi chemi la vot să îşi exprime punctul de vedere. Oamenii simt nevoia de a-şi spune punctul de vedere în fiecare zi vizavi de toate deciziile care îi privesc în primul rând, viaţa lor şi soarta lor şi ca atare nu cred că vreun om politic conştient sau întreg la cap ar putea avea ceva împotriva unui astfel de proiect legislativ", a afirmat deputatul PNL Gigel Ştirbu, luni, pentru MEDIAFAX.

Liberalul a adăugat că propunerea sa vine ca urmare a deciziei ÎCCJ prin care adunările publice trebuie declarate în prealabil. Deputatul PNL a mai precizat că este posibil ca iniţiativa sa legislativă să fie una nouă sau să modifice Legea 60/1991 privind organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice.

"Suntem votaţi pentru a face legi în folosul şi beneficiul cetăţenilor, iar dacă cetăţeni vor să îşi spună punctul de vedere când vor şi unde vot, atunci trebuie să le dai această libertate. Oamenii au dreptul de a-şi spune punctul de vedere, de a-şi exprima opinia liber oriunde şi oricând. Pentru asta a curs sânge în ’89. E inadmisibil ca în secolul 21, în 2018, anul Centenarului, să blochezi românii să îşi spună opinia liber. E un drept inalienabil, din punctul meu de vedere. Din punct de vedere organizatoric, statutar, fiind o decizie extrem de importantă, avem nevoie în primul rând de decizia Biroului Executiv, iar acolo se va degaja o soluţie. Ori vom merge pe un proiect legislativ nou, ori pe modificarea Legii 60/1991", a completat Ştirbu.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a decis, luni, că adunările publice trebuie declarate în prealabil, atunci când urmează să se desfăşoare în pieţe ori pe căi publice sau în alte locuri din vecinătatea sediilor sau imobilelor persoanelor juridice de interes public sau privat. Decizia e obligatorie.

De cealaltă parte, protestatarii #rezist au spus că hotărârea instanţei supreme, potrivit căreia adunările publice trebuie declarate în prealabil la primării, limitează dreptul cetăţenilor de a protesta spontan. Protestatarii mai spun că vor da statul român în judecată la CEDO. Potrivit sursei citate, prin decizia de luni a ICCJ, s-ar da "undă verde" J

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis, luni, că adunările publice TREBUIE DECLARATE în prealabil, atunci când urmează să se desfăşoare în pieţe ori pe căi publice sau în alte locuri din vecinătatea sediilor sau imobilelor persoanelor juridice de interes public ori privat. Decizia e OBLIGATORIE.

Magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au admis, luni, recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Bucureşti. Astfel, instanţa supremă a decis că există obligaţia de declarare prealabilă a adunărilor publice, atunci când acestea urmează să se desfăşoare în pieţe ori pe căile publice, respectiv drum public, parte carosabilă şi trotuar, sau în alte locuri situate în imediata vecinătate a sediilor ori imobilelor persoanelor juridice de interes public sau privat. Decizia instanţei supreme este obligatorie.

Legea adunărilor publice, actualizată

Ministrul Afacerilor Interne Carmen Dan îşi asumă modificarea legii privind adunările publice, pentru că aceasta trebuie "adusă în actualitate", fiind din 1991.

"Eu cred că este necesar să se intervină legislativ să aducem în actualitate o lege din 1991. Şi îmi asum acest demers. Şi sper ca în Parlament să dezbatem împreună să servească realităţilor şi trebuie să aruncăm un ochi pe legislaţie, aşa încât orice misiunea structurilor statului să nu mai poată fi pusă sub semnul întrebării," a declarat Carmen Dan, în cadrul audierii din Comisia de Apărare din Senat.

Legea nr. 60 din 1991 privind organizarea şi desfaşurarea adunărilor publice prevedea, la articolul 1, că "libertatea cetăţenilor de a-şi exprima opiniile politice, sociale sau de altă natură, de a organiza mitinguri, demonstraţii, manifestaţii, procesiuni şi orice alte întruniri şi de a participa la acestea este garantată prin lege. Asemenea activităţi se pot realiza numai paşnic şi fără nici un fel de arme. Adunările publice - mitinguri, demonstraţii, manifestaţii, procesiuni şi altele asemenea - ce urmează să se desfăşoare în pieţe, pe căile publice ori în alte locuri în aer liber se pot organiza numai după declararea prealabilă prevazută de prezenta lege".

Citește și: