Alexandru Costea
48 vizualizări 7 nov 2019

"Subiectul este legat de problema completelor de cinci care au fost adoptate prin lege. ÎCCJ a făcut un regulament prin care spunea că pentru anumite dosare se poate face şi din complet de trei. Din punctul meu de vedere, ei nu pot legifera. Trebuie să se ţină în litera legii, care a spus complet de cinci. Pentru a nu avea un conflict constituţional între Parlament şi Justiţie, am prezentat mai multe argumente care reies din activitate şi unele care se referă şi la decizii ale CCR. Sunt mai multe (dosare - n.r.) blocate în care s-au făcut în instanţă cereri de la avocaţi ca să fie trimise la CCR. Nu e normal ca să faci caz pe caz şi să rezolvi conflictul ca atare. Ieri (miercuri - n.r.) am sesizat", a declarat, joi, pentru MEDIAFAX, Teodor Meleşcanu.

Reprezentanţii Curţii Constituţionale au transmis că părţile implicate în conflict au termen până la 20 noiembrie pentru a-şi exprima punctele de vedere. Termenul pentru şedinţa de judecată se va stabili ulterior.

Pe 3 iulie, CCR a admis sesizarea privind conflictul dintre Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) pe tema constituirii completurilor specializate în cazurile de corupţie, obiecţie făcută de Florin Iordache. Decizia de admitere a fost luată cu 5 voturi „pentru” şi 4 „împotrivă”, din totalul de nouă judecători ai Curţii Constituţionale, au spus surse oficiale, pentru MEDIAFAX.

CCR arată, în motivarea deciziei prin care a stabilit un , că CSM avea obligaţia de a stabili criteriile prin care magistraţii Înaltei Curţi sunt selectaţi pentru a judeca cazurile de corupţie. Curtea Constituţională a constatat că nu există prevederi legale care să stabilească specializarea judecătorilor Înaltei Curţi în materia judecării infracţiunilor de corupţie.

Curtea transmite că, nerespectând legea privind constituirea completurilor specializate, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a afectat rolul şi competenţa Parlamentului. CCR a constatat, de asemenea, că ÎCCJ s-a aflat într-un conflict juridic de natură constituţională în perioada 21 aprilie 2003 - 22 ianuarie 2019.

Cauzele înregistrate pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi soluţionate în primă instanţă, anterior Hotărârii Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr.14 din 23 ianuarie 2019, în măsura în care nu au devenit definitive, urmează să fie rejudecate.

Avocaţii lui Liviu Dragnea au invocat lipsa completurilor specializate în dosarul angajărilor fictive de la Direcţia de Protecţie a Copilului Teleorman. Între timp, ÎCCJ a decis condamnarea lui Liviu Dragnea la 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare, decizia fiind definitivă.

Conflictul juridic a fost sesizat de Florin Iordache pe marginea articolului 29, alineatul (1) din Legea 78/2000 care prevede că: „Pentru judecarea în prima instanţă a infracţiunilor prevăzute în prezenta lege, se constituie complete specializate”. Acţiunea a fost făcută de vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, în perioada 16-24 martie, când acestuia i-au fost delegate atribuţiile de către preşedintele Camerei Liviu Dragnea din cauza unor probleme la spate care au necesitat internarea liderului PSD.

Citește și: