Mihaela Gidei
3224 vizualizări 8 ian 2019

”Deciziile CCR nu pot fi supuse controlului CEDO,” a declarat ministrul Justiţiei Tudorel Toader. ”Deciziile CCR sunt definitive, se referă la constituţionalitate sau conflicte juridice de natură constituţională.”

Potrivit biroului de presă al Parchetului General, acţiunea intentată de Laura Codruţa Kovesi a fost transmisă CEDO la finalul anului trecut. Termenul în care decizia de revocare putea fi contestată este de 6 luni şi se va împlini peste două zile.

”Motivele pe care le-am invocat în acţiune au vizat faptul că, prin decizia sa, Curtea Constituţională a hotărât revocarea din funcţie, deşi, nu am avut calitatea de parte în conflictul soluţionat de instanţa constituţională, nu am fost citată în faţa Curţii Constituţionale şi nu am avut posibilitatea de a avea cel puţin calitatea de "intervenientă" pentru a exprima un punct de vedere în apărarea mea,” se arată într-un răspuns al Laurei Codruţa Kovesi.

Kovesi a atacat la CEDO revocarea sa din funcţia de şef al DNA

Fosta şefă a DNA reclamă că decizia Curţii Constituţionale nu a putut fi contestată, pentru că nu există o cale de atac.

”Astfel, am reclamat şi faptul că nu există în dreptul intern un temei de drept prin care să poată fi exercitată o cale de atac împotriva Deciziei Curţii Constituţionale nr. 358 din 30 mai 2018. În procedura în care Curtea Constituţională a emis Decizia nr. 358 din 30 mai 2018 nu au fost respectate garanţiile unui proces echitabil sub aspectul accesului la un tribunal, având în vedere că nu există în dreptul intern "un recurs efectiv", un temei de drept şi o procedură internă bazată pe criterii obiective care să îmi ofere dreptul la o contestaţie privitoare la drepturile şi obligaţiile cu caracter civil referitoare la măsurile disciplinare dispuse de ministrul justiţiei şi decise de Curtea Constituţională printr-o decizie definitivă, fără cale de atac”, se mai arată în răspuns.

Miercuri dimineaţă, la sosirea la Parchetul General, Laura Codruţa Kovesi a explicat că nu a solicitat CEDO nici repunerea în funcţie, nici despăgubiri, însă consideră că i s-au încălcat drepturile.

"Pentru a opri pe viitor aplicarea unei proceduri abuzive în vederea revocării procurorilor cu funcţii de conducere,” a precizat Kovesi despre motivul depunerii plângerii. ”Nu este vorba despre bani. Prin cererea pe care am formulat-o, nu am solicitat plata unor despăgubiri, ci vorbim despre o chestiune de principiu. Am solicitat CEDO să constate că mi-au fost încălcate, în această procedură de revocare, anumite drepturi fundamentale, cum sunt dreptul la un proces echitabil, dreptul la apărare, dreptul la un recurs efectiv.”

Fosta şefă DNA a mai precizat că nici nu ar fi posibilă repunerea sa pe funcţie.

"Într-o procedură în care nu am fost citată, nu am avut dreptul să îmi fac apărarea, nu am avut posibilitatea să intervin în proces, mi s-a aplicat o sancţiune a revocării de către Curtea Constituţională, cu toate că în legea CCR această atribuţie de revocare sau de sancţionare a procurorilor cu funcţii de conducere nu este prevăzută. Deci este o chestiune de principiu. Mai mult decât atât, este o decizie care a fost definitivă, ea nu poate fi atacată. Pentru orice cetăţean al acestei ţări care este supus unei proceduri prin care este sancţionat disciplinar sau este revocat din funcţie, are dreptul să conteste această măsură. Decizia CCR a fost definitivă, fără a putea fi contestată, şi astfel am apreciat că mi s-a încălcat dreptul la un recurs efcetiv. Este o chestiune de principiu, nu am solicitat despăgubiri, ci doresc stoparea îngenuncherii procurorilor, doresc stoparea aplicarea unei astfel de proceduri abuzive şi altor procurori cu funcţii de conducere, pentru că această decizie poate fi invocată ca precedent pentru revocarea oricărui procuror care deţine o funcţie de conducere în Ministerul Public,” a mai spus Laura Codruţa Kovesi.

Citeşte şi Băsescu se întoarce

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul de revocare a Laurei Codruţa Kovesi din fruntea DNA în 9 iulie 2018, în urma unei decizii a Curţii Constituţionale. CCR a constatat existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între ministrul Justiţiei şi preşedinte, generat de refuzul şefului statului de a da curs propunerii de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Laura Codruţa Kövesi. Astfel, judecătorii CCR au stabilit că preşedintele trebuie să emită decretul de revocare din funcţie a procurorului-şef al DNA.

Imediat după ce a fost revocată din funcţie, Kovesi a fost delegată procuror la Serviciul de îndrumare şi control din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Foto: Hepta

Citește și: