Gabriel Pecheanu
998 vizualizări 12 feb 2019

”Apreciem faptul că reprezentanţii Comisiei Europene s-au exprimat faţă de eventualitatea unei OUG privind completele ilegale de la Înalta Curte. Amintim însă că abuzurile împotriva drepturilor omului nu pot fi trecute cu vederea în niciun stat european. La fel cum condamnările politice de dinainte de 1989 nu au putut fi ignorate şi au fost abolite de România democratică, tot aşa nu putem rămâne indiferenţi când trei decenii mai târziu vedem că drepturile omului au fost din nou încălcate. În orice stat membru al Uniunii Europene, precum Germania, Olanda, Italia sau Franţa, dacă s-ar fi constatat că au existat procese conduse de complete nelegale sau condamnări pe baza unor protocoale secrete ilegale, cei condamnaţi ar fi fost imediat exoneraţi. Aceasta pentru că drepturile omului nu sunt opţionale, ci reprezintă coloana vertebrală a Uniunii Europene”, se arată într-o postare de pe pagina de Facebook a PSD.

Social-democraţii au amintit se Legea 221/2009 privind condamnările politice din timpul regimului comunist, potrivit căreia „toate efectele hotărârilor judecătoreşti de condamnare cu caracter politic (...) sunt înlăturate de drept” (Art. 2).

 

”Păstrând proporţiile, principiul este acelaşi: dreptul unor cetăţeni la un proces corect şi legal a fost încălcat, iar în 2009 statul român a dispus o justă reabilitare. Diferenţa e că atunci nimeni nu a contestat legea la Curtea Constituţională că ar acţiona retroactiv, nimeni nu a pârât România la Bruxelles că a fost atacată independenţa justiţiei şi statul de drept sau că se încalcă principiul separaţiilor puterilor în stat şi nimeni nu a obiectat că printr-o lege se intervenea asupra unor hotărâri judecătoreşti rămase definitive. Ce facem azi cu drepturile omului? Mai ţinem cont de ele sau le punem între paranteze?”, se mai arată în postarea PSD.

Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Christian Wigand, a transmis, luni, că este important ca deciziile judiciare care au devenit definitive să nu mai poată fi contestate şi că respectarea deciziilor definitive este o componentă esenţială a statului de drept.

 

”Pot confirma că am primit un răspuns la scrisoarea trimisă de primvicepreşedintele CE, Frans Timmermans, ministrului Justiţiei, Tudorel Toader. Comisia Europeană urmăreşte îndeaproape discuţiile din România pe tema unei posibile ordonanţe de urgenţă în cazul apelurilor extraordinare în dosare penale, ca urmare a două decizii luate de instanţa constituţională. Comisia a luat deja notă de prima decizie - decizia completului de cinci (7 noiembrie) - în cel mai recent raport întocmit în cadrul MCV. Starea de certitudine judiciară, inclusiv respectarea deciziilor definitive (“res iudicata”), este o componentă esenţială a statului de drept. După cum a observat Curtea de Justiţie a UE, este important ca deciziile judiciare care au devenit definitive să nu mai poată fi contestate”, a declarat Christian Wigand, purtător de cuvânt al Comisiei Europene, la solicitarea MEDIAFAX.

El a mai afirmat că este ”esenţial pentru România să revină la parcursul de combatere a corupţiei, să asigure o justiţie independentă şi să evite paşii înapoi.

 

”De asemenea, ar fi important pentru autorităţile române să aloce timp pentru a se consulta în totalitate cu justiţia şi pentru a analiza cu atenţie consecinţele practice ale deciziei judiciare şi pentru a stabili ce trebuie făcut în continuare”, a mai spus Wigand.

Premierul Viorica Dăncilă a declarat, joi la un post TV, că i-a transmis prim-vicepreşedintelui Comisiei Europene Frans Timmermans că vrea să dea ordonanţa de urgenţă pe completurile de 5 şi că actul normativ este un act de dreptate, nefiind vorba de o amnistie şi graţiere.

Citește și: