no author
Simona TUDORACHE
3140 vizualizări 30 apr 2017

Suntem stresaţi şi depresivi, iar aceste ingrediente” par să  ne modifice în totalitate organismul. Am evoluat, dar nu în bine. În opinia medicilor, bolile care ne sufocă se datorează unui stil de viaţă nesănătos, care înseamnă sedantarism, lipsă de educaţie şi stres. „Chiar dacă nu ne dăm seama, nemulţumirile, grijile, necazurile ne îmbolnăvesc organismul, iar acesta nu mai funcţionează, numai metabolizează, numai sintetizează, nu se mai apără la fel. Nu mâncare ne îmbolnăveşte, ci tot ce înseamnă negativ în viaţa noastră. Nu de la mâncare vin belele, ci de la factorii pe care nici măcar nu îi luăm în calcul. La copii, este mai degrabă mâncatul emoţional, sunt cei care au probleme ponderare sau cei care nu au parte de suficient de multă tandreţe, iubire şi afecţiune în familie, iar asta nu ţine de un nivel social, ci de o preocupare reală a părinţilor’’, precizează Mihaela Bilic.

Fie că sunt adulţi sau copii, tot mai mulţi dintre noi încearcă să-şi găsească fericirea în farfurie. Din păcate, de la stres şi nemulţumire organismul secretă hormoni care ne dau peste cap întregul echilibru. Nu fast food-ul ne cauzează obezitatea. Dacă ar dispărea, nu am deveni cu toţii slabi. Ca un paradox, tinerii care mănâncă la fast food nu sunt graşi. Am văzut oameni care au analizele şi o condiţie fizică mult mai bune la 150 de kilograme, decât un om slab şi sedentar. Am cunoscut oameni profund nefericiţi cu viaţa lor, care şi-au propus să devină vegetarieni, s-au mutat la ţară, ca să aibă control asupra înghiţiturilor pe care le iau, au intrat în depresie şi au ajuns cazuri extreme. Nu mai puteau să mănânce decât albuş de ou, pentru că totul le făcea rău. Aceşti oameni au probleme care ţin mai degrabă de psihiatrie, pentru că au ajuns să-şi facă viaţa un dezastru din cauza dorinţei de a mânca 100 natural. Până ajunge să ne îmbolnăvească, grăsimea nu este considerată de organism un lucru toxic’’, adaugă Bilic.

Mâncăm mult şi prost

Produsele pe care găsim astăzi pe piaţă sunt mult mai concentrate în nutrienţi, au o valoare calorică mai mare, au mai multă grăsime, mai mult zahăr, mai multe proteine, dar tot stresul este cel care ne îmbolnăveşte:Par că sunt tot produsele pe care le ştiam noi, dar din punct de vedere al aportului sunt mult mai bogate, de aceea ar trebui să mâncăm porţii mai mici, pentru că ele sunt din ce în ce mai hrănitoare. Noi credem că mâncăm mâncare, dar, de fapt, consumăm un concentrat’’, afirmă Mihaela Bilic.  

Nutriţionistul admite că organismul îşi face depozite şi renunţă greu la ele, pentru că asta înseamnă supravieţuire. Când ajunge la 200 de kg, restul organelor nu mai pot funcţiona, pentru că se sufocă. Altfel, stilul de viaţă contează mai mult decât greutatea pe cântar. În străinătate, pentru colesterol mărit, nu se mai face niciun fel de restricţie din punct de vedere alimentar, oamenii sunt sfătuiţi să înlăture sedentarismul, alcoolul şi tutunul, şi automat colesterolul revine la normal. Dacă ne apucăm de mâine să mâncăm numai frunze, dar stăm pe canapea, colesterolul nu scade. Nu mâncarea ne face rău, ci stilul de viaţă, care în România este defectos. Bio este un element care ajută mediul, nu omul. Din punct de vedere nutritiv, nu există diferenţe. Într-adevăr, unele produse bio au un alt gust, dar, la analiza chimică de laborator, proteinele, grăsimile, glucide sunt aceleaşi’’, adaugă Bilic.

Românii nu mai fac copii

Româncele nu se mai înghesuie să mai facă copii. În tot mai multe cazuri, cariera este cea care îi lasă fără moştenitori. De la 275.275 de nou-născuţi în 1991, în mai puţin de 10 ani, numărul a scăzut cu peste 40.000. În 2000, au fost raportate 234.521 de naşteri. La 15 ani de atunci, ţara noastră înregistrează cifra minimă din ultimii 25 de ani. În 2015, în România, s-au născut doar 187.372 de copii.

O problemă cu care se confruntă tot mai mai multe cupluri din România este infertilitatea. Găsesc bărbaţi de 35 de ani cu o spermogramă dezastruoasă. Cauzele pot fi anatomice, hormonale, dar ţin şi de stres. La bărbaţi, stresul are o amprentă majoră. Încearcă să îşi găsească o slujbă, să evoluze pe scara socială, ei consideră că sunt cei care trebuie să aducă bani în casa, iar asta îi omoară”, spune Dr. ginecolog Dan Tutunaru.

Astăzi sunt foarte multe cazuri de insuficienţă ovariană prematură, adică de menopauză precoce. Sunt femei care la 35 de ani au rezerva ovariană scazută, deci intră la menopauză mult mai devreme decât ar trebui. Există un trend, pentru că din ce în ce mai multe femei păţesc asta. Printre cauze se situează şi efectele Cernobâlului. Efectele se resimt şi la bărbaţi, pentru că din ce în ce mai mulţi au o spermogramă modificată. La ei, acest proces poate avea legătură cu alimentaţia sau cu consumul de steroizi, pentru creşterea masei musculare. Folosesc foarte mult, inclusiv hormoni gen testosteroni, îşi blochează secreţia proprie, dar nu îşi dau seama la ce riscuri se expun’’, adaugă Dr. Erna Stoian.

,,Am operat femei cu fibroame cât o minge de handbal”

O altă afecţiune, fibromul uterin, ţine femeile departe de visul de a fi mame. Boala care afecta în trecut femeile între 35 şi 50 de ani apare astăzi la o femeie din două, la vârste tot mai mici. În trecut, femeile făceau copii la vârste la care aceste patologii nu erau încă prezente. Chiar dacă o persoană ajungea să facă un fibrom la 35, 40 de ani, ea avea copii de la 25 de ani, iar atunci acest fapt nu reprezenta o problemă pentru fertilitate. Vârsta maternă a crescut însă foarte mult, iar aceste probleme sunt mult mai evidente. Femeile devin mame mult mai târziu, pentru că sexul în afara căsătoriei a devenit ceva normal, aşa că aleg să studieze şi să facă o carieră, au un rol mult mai importat în societate decât aveau înainte’’, spune Dr. ginecolog Stoian.

CI a mers la medic pentru a vedea de ce nu poate rămâne însărcinată. Acolo avea să descopere că avea nu mai puţin de 14 fibroame uterine. După ce a urmat trei un tratament care să le micşoreze, a ajuns la operaţie. Intervenţia a fost dificilă, pentru că unul dintre fibroame era de mărimea unui cartof şi era încolăcit de un altul, iar medicul a trebuit să aibă grijă ca să nu afecteze uterul. Într-un final, a reuşit să scoată toate fibroamele, operaţiunea fiind filmată cu o microcameră introdusă în corpul meu. Apoi, ţesutul infectat a fost trimis la laborator, ca să se descopere de ce s -au dezvoltat tulpinile atât de des şi mult. După ce m-am trezit din anestezie, am leşinat de trei ori’’, povesteşte tânăra pentru Gândul. Acesta este însă doar unul dintre multe cazuri.

Medicul Dan Tutunaru are convingerea că multe dintre afecţiunile de astăzi ar putea fi depistate înainte să fie prea târziu, asta dacă femeile ar depune puţin efort: O femeie care şi-a început viaţa sexuală trebuie să facă o dată pe an Papanicolau, o ecografie transvaginală şi un control la sân. O singură zi trebuie să îşi rupă din ritm, iar aceste probleme s-ar descoperi de la început, pentru că aşa se văd fibroame, polipi, chisturi. Operez femei de 25 de ani cu fibroame de 10 cm, aproape cât o minge de handbal. E altceva să operezi la parascopic un fibrom de 3 cm şi e altceva când ai unul de 10 cm. Cauza poate fi o balanţă între estrogen şi progesteron, iar asta ţine de stres, dietă, predispoziţie. Dacă vezi că îl ai, peste un an observi că a crescut, nu te aştepţi să dispară’’, subliniază el.

Ni s-au schimbat vârstele biologice

Astăzi, fetiţele au prima menstruaţie la 9 ani, iar la 15 ani o viaţă sexuală activă. Cine e vinovat pentru această sexualizare timpurie şi exarcebată e, de multe ori, greu de spus. Ce fac părinţii, cât contează societatea?

Fetiţele încep să aibă menstruaţie cam pe la 9-10 ani, iar femeile ajung la menopauză la 40 de ani, lucru care nu se întâmpla în trecut. Am întâlnit persoane care intră şi la 35 de ani, dar acestea sunt cazuri rare. La început se produce o dereglare a ciclului menstrual. Cauzele pot fi multiple, pot fi de ordin hormonal sau pot ţine de ce mâncăm şi de aerul pe care îl respirăm. Alimentele modificate genetic îşi pun amprenta şi asupra acestui aspect. Pacienţilor mei nu le recomand carnea de pui, pentru că majoritatea sunt injectaţi. Sunt mai degrabă adepta cărnii de porc. E important să mâncăm fructele în sezonul lor, să nu recurgem la importuri în alte perioade. Poate că mijloacele noastre de investigare sunt altele, dar avem tot mai multe cazuri de tumori la vârste tinere, pacienţi de 35 de ani, deşi în trecut această patologie apărea la vârste înaintate. Stilul de viaţă contează foarte mult în apariţia acestor boli cu care ne confruntam astăzi”, spune medicul de familie Ramona Andronache pentru Gândul.

Părinţii sunt foarte ocupaţi, astfel încât copiii se dezvoltă aproape singuri, raportându-se la sursele pe care le au la dispoziţie: internet, televizor, radio, prietenii mai mari. Nu au un filtru care să îi ferească de sexualitate, aşa că sunt stârniţi hormonal mai repede decât este cazul, şi, împinşi de mesajele văzute, ajung să aibă stări necaracteristice vârstei. Apoi, singurătatea sau prietenii mai mari pot fi elemente ce forţează şi mai mult lucrurile. După ce a fost deschisă cutia Pandorei, dorinţele cresc şi, de cele mai multe ori, sunt atât de puternice încât sexul devine un mod prin care îţi câştigi sau îţi pierzi un prieten, la o vârstă la care trebuie să vorbim de joacă, nu de sentimente’’, precizează psihologul Constantin Cornea pentru Gândul.

Specialiştii au convingerea că hrana plină de hormoni le face să crească mai înalte, iar formele lor să fie mai evidente decât erau cândva. Internetul, televiziunea le provoacă să se îmbrace, să se machieze şi să se comporte altfel decât putem considera a fi normal şi caracteristic vârstei. Modelele sociale, aşa numitele “dive” sau “vip-uri”, stârnesc dorinţa adolescentelor de a creşte, de a fi cool, de a-şi trăi viaţa. Din păcate, aproape toţi adolescenţii trăiesc sub imperiul timpului şi al distracţiei. Au senzaţia că nu se bucură îndeajuns de timpul care trece’’, afirmă psihoterapeutul Constantin Cornea pentru Gândul.

Vremurile s-au schimbat, iar societatea pudipondă de altădată e doar o amintire. De multe ori, copiii se dezvoltă mult prea devreme. Foarte mulţi părinţi mi-au mărturisit că au descoperit cu uimire că fetiţa lor a rămas însărcinată. Şi asta începe să se întâmple din ce în ce mai des la vârste fragede. Societatea provoacă şi implinge limitele mai departe decât au fost vreodată. Părinţii reprezintă mai degrabă rodul ei, pentru că ei se chinuie să îşi crească copiii, iar în dorinţa lor de a oferi cât mai mult ajung să lucreze zi lumină. Aceştia trebuie să înţeleagă că timpul petrecut cu copilul este mai valoros decât jucăria scumpă, iar bunicii să îşi sprijine cât mai mult copiii şi nepoţii. În primul rând, să vorbim cu adolescenţii pentru a stabili reperele corecte a ceea ce înseamnă să fii cool. Pentru a avea copii sănătoşi şi armonioşi, la trup, dar şi la minte, trebuie să ne reamintim valorile familiei. Dragostea, timpul petrecut împreună, masa de seară luată împreună, comunicarea, educaţia în spiritul valorilor adevărate, toate acestea pot reconsolida familia'', concluzionează psihologul.

Ne tratăm după reţete  pe care ni le prescriem singuri

Tehnica a ecoluat spectaculos, la fel şi ştiinţa. Avem aparate performante, alte posibilităţi diagnostigare. Medicamentele reprezintă arsenalul' terapeutic în cazul multor afecţiuni.  De cele mai multe ori însă, ne diagnosticăm singuri şi luăm tratamentul după ureche.

Principalele nereguli:administrarea de medicamente nerecomandate pentru grupa de vârstă a copiilor, administrarea de pastile pentru care nu avem prescripţie medicală sau medicamente în doze nepotrivite’’, spune medicul de familie Ileana Efrim pentru Gândul.

Tratamentul care nu este adecvat vârstei şi greutăţii copiilor poate implica numeroase riscuri.

Când dozele sunt mai mici decât cele recomandate, nu apare efectul terapeutic aşteptat. De exemplu, la medicamentele care combat febra, dozele mai mici fac ca febra să nu scadă sub 37,2 grade Celsius, la nivelul axilei. 

Când dozele sunt mai mari, efectul terapeutic aşteptat apare, dar, odată cu dozele mari, cresc şi riscurile de efecte adverse şi toxicitate ale medicamentului’’, mai spune medicul de familie Ileana Efrim.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Citește și: