Maria Bîrnaure
Maria Bîrnaure
3081 vizualizări 14 oct 2017

Cercetarea a fost publicată în The Lancet şi reprezintă analiza din punctul de vedere al greutăţii şi înălţimii a aproximativ 130 de milioane de oameni cu vârste de peste cinci ani (31,5 milioane cu vârsta cuprinsă între 5 - 19 ani şi 97,4 milioane de peste 20 de ani). Peste 1000 de persoane au contribuit la realizarea studiului, catalogat drept cea mai mare cercetare epidemiologică din istorie. Principalii factori pe care i-au urmărit specialiştii au fost indexul de masă corporală şi cum a evoluat obezitatea la nivel mondial din 1975 până în 2016.

Rata obezităţii în rândul copiilor şi adolescenţilor din întreaga lume a crescut de la sub 1% în 1975, la aproape 6% în rândul fetelor (50 de milioane de fete) şi aproximativ 8% în rândul băieţilor (74 milioane) în 2016. Aceste cifre se traduc într-o creştere de până la 10 ori a ratei obezităţii în rândul copiilor şi adolescenţilor, de la 11 milioane de persoane în 1975, la 124 de milioane în 2016. Mai mult, 213 milioane de copii şi adolescenţi erau supraponderali, dar nu obezi, în 2016. 

„În ultimele patru decenii, ratele obezităţii în rândul copiilor şi adolescenţilor au explodat la nivel global şi continuă să urmeze acest trend ascendent în ţările slab şi mediu dezvoltate. Recent, aceste rate au stagnat în ţările dezvoltate, însă nivelul rămâne inacceptabil de ridicat şi aici”, a explicat autorul principal al studiului, profesorul Majid Ezzati. 

„Aceste trenduri îngrijorătoare reflectă impactul marketingului şi al politicilor alimentare la nivel global, cu mâncărurile sănătoase şi nutritive mult prea scumpe pentru bugetul familiilor şi comunităţilor sărace. Trendul prezice dezvoltarea unei generaţii de copii şi adolescenţi obezi şi a incidenţei tot mai mari a anumitor boli, cum ar fi diabetul. Trebuie să găsim căi prin care să facem mâncarea sănătoasă şi nutritivă mai accesibilă acasă şi în şcoli, în special în rândul familiilor şi comunităţilor sărace şi să impunem reguli şi taxe care să-i protejeze pe copii de mâncărurile nesănătoase”, a adăugat specialistul. 

Autorii studiului susţin că dacă trendurile de după anul 2000 continuă, nivelul obezităţii în rândul copiilor şi adolescenţilor îl va depăşi pe acela al celor care au o greutate normală şi al celor subponderali în următorii cinci ani. 

Totuşi, numărul mare de copii cu subponderabilitate medie sau gravă este o altă problemă de sănătate publică, în special în cele mai sărace regiuni ale lumii. Acest lucru reflectă pericolul pe care îl reprezintă malnutriţia în toate formele sale, fie că vorbim despre subponderabilitate sau suprabonderabilitate ca şi consecinţă a acesteia. 

Aceste lucruri sunt cauzate în special de consumul de mâncăruri cu conţinut energetic extrem de ridicat, în special carbohidraţi procesaţi, care conduc la creşterea în greutate şi la consecinţe nefaste asupra sănătăţii pe tot parcursul vieţii. 

„Aceste date ne reamintesc şi întăresc ideea că supraponderabilitatea şi obezitatea reprezintă nişte crize în domeniul sănătăţii în ziua de astăzi şi ameninţă că se vor înrăutăţi în anii care vor urma dacă nu începem să luăm atitudine imediat”, a explicat coordonatorul programului de prevenire a bolilor netransmisibile, Fiona Bull. 

OMS a emis deja multiple ghiduri pentru stoparea creşterii ratei obezităţii în rândul adolescenţilor, însă este nevoie ca acestea să fie şi puse în practică. Organismul încurajează ţările lumii să facă eforturi în direcţia reducerii consumului de alimente ultra-procesate, cu conţinut caloric foarte ridicat şi sărace în nutrienţi. De asemenea, specialiştii avertizează şi asupra efectelor stilului de viaţă sedentar şi încurajează promovarea activităţilor în aer liber şi a efortului fizic susţinut prin intermediul sportului.

Copiii trebuie educaţi în privinţa consumului de alimente

În România, 3 din 10 copii şi adolescenţi sunt supraponderali şi 8% dintre ei sunt obezi. România ocupă locul al treilea în Europa în ceea ce priveşte obezitatea infantilă. Ţări precum Franţa, Belgia, Ungaria, Mexic şi, mai nou, Marea Britanie au introdus taxe generale pe zahăr, care se aplică băuturilor răcoritoare cu zahăr adăugat în compoziţie. Cum în general copiii sunt cei care consumă cel mai mult astfel de produse, se impune o educaţie sanitară atât a lor, cât şi a părinţilor acestora. „Obezitatea infantilă este o obezitate cu creşterea numărului de celule adipoase, pe când la adult ea se manifestă prin creşterea volumului celulei adipoase. Numărul celulelor adipoase odată mărit, aşa rămâne pentru toată viaţa, pe când volumul celulei adipoase aşa cum a crescut poate să şi scadă”, a explicat medicul endocrinolog Constantin Dumitrache pentru gândul.

Obezitatea apare, potrivit endocrinologilor, de la vârste foarte fragede, din cauza creşterii consumului alimentar şi diminuării majore a efortului fizic, atât din punctul de vedere al activităţilor zilnice, care sunt desfăşurate mai mult în faţa calculatorului sau a televizorului, cât şi în ceea ce priveşte lipsa sportului din rutina zilnică sau, cel puţin, săptămânală.

„Alimentaţia bogată în special în glucide, zaharuri, în toate ţările mai civilizate a dus la o creştere a populaţiei obeze, încât ora actuală putem vorbi despre o ‘globezitate’. Obezitatea este o boală a globului şi pe zi ce trece eşantionul populaţional este din ce în ce mai mare. Şi, din acest eşantion populaţional de toate categoriile de vârstă cele mai importante sunt categoriile de copii şi tineret, unde tulburările sunt mult mai severe decât în cazul adulţilor”, explică medicul endocrinolog Constantin Dumitrache.

Obezitatea nu apare la copii din cauza genelor, ci, mai degrabă, din cauza lipsei de responsabilitate şi de atenţie a părinţilor şi a nevoii de atenţie a copiilor. Specialiştii susţin că aceştia din urmă nu mai beneficiază de suportul emoţional necesar la vârstele fragede, ceea ce îi determină să caute aceste nevoi în mâncare. De asemenea, apare o problemă atunci când în creşterea copilului părintele foloseşte mâncarea ca o recompensă.

„La copii este o problemă din cauza lipsei de atenţie a părinţilor sau a nevoii de atenţie a copiilor, care neavând din punct de vedere emoţional satisfacţie şi sprijin în familie se refugiază în mâncare. Deci, acolo unde părinţii fie îi recompensează, fie îi liniştesc ca să uite, să fie lăsaţi ei în pace, îi dau copilului atât cât vrea să mânânce, fie un copil care nu este ascultat, cu care nu ai comunicare, nu ai dialog, nu este învăţat să îşi identifice nevoile de bază – furia, tristeţea, singurătatea, nemulţumirea – şi dacă tu, ca părinte, ori de câte ori are o problemă îi dai să mănânce, el învaţă că remediul pentru orice lipsă de confort este mâncarea şi atunci va învăţa să se ducă la frigider ori de câte ori are un sentiment mai puţin confort”, explică medicul Mihaela Bilic, specialist în diabet şi boli de nutriţie.

Specialiştii spun că primii care trebuie să fie conştienţi de gravitatea acestei boli sunt părinţii. „Ei trebuie să fie cei care trebuie convinşi că activitatea fizică este esenţială pentru copiii lor. Nu iei copilul din casă, îl cobori cu liftul, îl urci în maşină, îl laşi în poarta şcolii, te duci îl iei, îl duci acasă, îl urci iar în lift şi se aşează la calculator. Calculatorul este şi el o mare pacoste”, spune Constantin Dumitrache.

Copiii obezi pot să ajungă la greutăţi normale dacă urmează un regim foarte controlat şi dacă îşi impun să renunţe la aceste „plăceri” culinare. Acest lucru trebuie să devină un obicei pentru toată viaţa pentru că, potrivit medicilor, copiii supraponderali sau obezi rămân pe viaţă cu uşurinţa de a se îngrăşa şi de a depune grăsimi.

Citește și: