Departamentul Life
Florin Zafiu
2882 vizualizări 20 ian 2019

A treia zi de luni a anului este considerată cea mai deprimantă zi a anului din 2005, odată cu mediatizarea unei teorii a psihologului britanic Cliff Arnall. Acesta a creat o formulă matematică elaborată pentru a calcula cele mai îngrozitoare zile ale anului.

Psihologul a luat în considerare mai multe premise:

- condiţile meteo din această perioadă,

- facturile la utilităţi,

- datoriile,

- nivelul motivaţional,

- sărbătorile de iarnă,

- faptul că mulţi oameni urăsc zilele de luni.

Astfel, Cliff Arnall a stabilit că cea de-a treia zi de luni a anului este cea mai deprimantă zi, având în vedere că, în această perioadă, oamenii manifestă o stare de tristeţe, inactivitate şi consumă carbohidraţi în exces.

Teoria a provocat o serie de dispute, Arnall fiind acuzat că a creat formula ca parte a unei campanii de marketing pentru o companie de turism. La origine, "Blue Monday" a făcut parte dintr-o campania publicitară, lansată de agenţia Sky Travel care promova avantajele călătoriilor în luna ianuarie.

Ideea a fost preluată de un producător de îngheţată, într-o altă campanie publicitară, care proclama drept cea mai fericită zi a anului a treia vineri din iunie.

Un studiu realizat pe un eşantion de 2.000 de britanici a arătat că persoanele care stau lângă fereastră sau care ies la plimbare pot scăpa mai uşor de starea de depresie din această perioadă a anului. De asemenea, experţii recomandă sporturile specifice iernii sau, dacă vremea este mult prea friguroasă, exerciţiile la sală.

În cursul lunii ianuarie 2019, în Bucureşti, două persoane s-au aruncat în faţa metroului, alte două au sărit de la etaj, iar un tânăr din Cluj-Napoca s-a autoincendiat. Psihologul Keren Rosner pune valul de sinucideri şi de tentative pe seama unui gol existenţial.

Psihologii apreciază că modalităţile de sinucidere sunt dure, dar probabil au fost alese cu scopul de a se produce imediat. Potrivit literaturii de specialitate, bărbaţii aleg sinucideri dure, iar femeile aleg un mod de sinucidere mai delicat.

”Sunt nişte modalităţi de sinucidere imediată. Probabil, la cel care sătea la etajul 7, hotărârea a fost luată în urma unor gânduri şi stări emoţionale foarte puternice şi a putut să se manifeste spontan, pentru că asta a fost varianta la îndemână, exceptând cazul cu focul. Acolo este o variantă demonstrativă mult mai mult decât dorinţa de sinucidere. Eu bănuiesc că este vorba despre patologie şi a vrut să fie o formă de revoltă, ceva îl nemulţumea, ceva îl revolta foarte tare. În modul acesta, a vrut să vorbească despre problema lui, despre durerea lui, cumva să-i facă pe ceilalţi, indirect şi în mod inconştient, vinovaţi de ceea ce i se întâmplă. Este o formă foarte dureroasă, este o moarte lentă, nu este o moarte sigură," a declarat psihologul Keren Rosner.

Persoanele care tind să găsească rezolvarea apelând la metode auto-violente simt o lipsă de perspectivă în viaţa lor, consideră că nimeni nu le poate sări în ajutor şi, în cele din urmă, nu mai găsesc un sens al vieţii. În cazul unor dintre ei, poate fi vorba despre o depresie netratată sau despre o situaţie extremă în care omul ajunge şi din care nu găsesc ieşirea.

"În afară de suferinţa profundă, este şi lipsa perspectivei de a ieşi din acea stare, pentru că fiecare dintre noi avem probleme, dar ştim că într-un fel sau altul, le vom rezolva şi ne va fi din nou bine. Aceşti oameni au impresia că niciodată nu o să le mai fie bine, că nu mai au putinţa, posibilitatea, resursele psihice să lupte să poată ieşi din situaţia de viaţă. Este vorba de un gol existenţial, o lipsă totală de sens, nu-şi mai găsesc sensul vieţii, nu mai au nicio motivaţie şi nicio ancoră pe care să o arunce în realitatea vieţii, de care să se poată lega şi să se tragă spre o stare de bine şi un echilibru în viaţa lor,” adaugă Rosner.

Motivaţiile pot fi diverse, dar cele mai multe se leagă atât de starea materială, cât şi de cea care ţine de viaţa socială. Cea mai bună metodă pentru a preveni astfel de tragedii este apelarea la un specialist care să ofere ajutorul necesar pentru a depăşi momentele dificile.

"Având în vedere că este vorba de nişte tineri până în 30 de ani, putem să bănuim că este vorba despre o situaţie extremă legată de posibilităţile şi de perspectiva vieţii. Da, este adevărat, este ianuarie, ştim că ianuarie este cea mai tristă lună, avem şi cea mai tristă zi din an tot în ianuarie. Este vorba de un cumul, s-au terminat sărbătorile, oamenii nu mai au bani, situaţia economică este dramatică în acest moment, situaţia locurilor de muncă de asemenea.(...) Sunt foarte mulţi tineri care trăiesc într-o apatie generată de lipsa de preocupare, de plictiseala patologică, nu au nicio plăcere în a-şi trăi viaţa şi ajung în astfel de situaţii", a mai declarat Keren Rosner.

 

Citește și: