Gandul.info
Paul CHIOVEANU
Paul CHIOVEANU
8101 vizualizări 14 sep 2018

New Delhi, 6 septembrie 2018. Curtea Supremă din India stabileşte ca ”iraţională, indezirabilă şi vădit arbitrară” o hotărâre judecătorească veche din perioada colonială şi cunoscută sub numele de secţiunea 377, potrivit căreia sexul homosexual era considerat o infracţiune nenaturală, încadrat juridic la infracţionalitate. Instanţa a decis că discriminarea pe baza orientării sexuale reprezintă o încălcare a drepturilor fundamentale ale omului.

Bucureşti, 10 septembrie 2018. Senatul României, prin votul a 107 senatori - cu excepţia USR, a făcut ca propunerea legislativă de revizuire a Constituţiei care prevede că familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între un bărbat şi femeie să fie adoptată, astfel încât, la dorinţa Coaliţiei pentru Familie şi a coaliţiei politice PSD+ALDE+UDMR la care se adaugă pe acest subiect alte două partide din opoziţie - PMP şi în număr foarte mare, PNL - să se concretizeze prin organizarea unui referendum propus pentru data de 7 octombrie. Un referendum care va costa circa 20 de milioane de euro şi va fi plătit din fondul de rezervă a Guvernului României.

Bucureşti, 17 septembrie 2018. Curtea Constituţională a României se va pronunţa pentru a doua oară pe acest subiect, de data aceasta din perspectiva constituţională a conţinutului referendumului. Prima dată, în iulie 2016, Curtea a constatat doar că demersul Coaliţiei pentru familie îndeplineşte condiţiile privind exercitarea iniţiativei. Acum, judecătorii vor analiza dacă încalcă limitele revizuirii.

Pentru prima dată în istoria post-decembristă a României, prin recenta decizie parlamentară şi după nenumărate discuţii avute în ultimii doi ani în spaţiul public, politicienii români decid că este momentul oportun să legifereze şi să promoveze o iniţiativă, chiar şi cetăţenească, de modificare prin limitare (din perspectivă juridică) a drepturilor şi libertăţilor constituţionale consfinţite cetăţenilor.

Inconştientă sau manipulată emotional, şi poate chiar indiferentă la repercusiunile deciziei de a organiza un referendum pe o asemenea temă, majoritatea parlamentară nu consideră suficientă amploarea fenomenului de discriminare prin ură, limbaj violent şi în foarte multe cazuri, prin violenţă fizică şi abuz mental din România şi că, în această perioadă tulbure la nivel social, cu mişcări de stradă, este nevoie de o nouă doză intoleranţă şi homofobie, care să împartă românii între buni şi răi. Cu atât mai mult cu cât, rezultatul referendumului - în caz de succes, nu produce modificări de natură legislativă noţiunii de familie, aceasta fiind deja clar definită în Codul civil, ci doar restrângerea unor drepturi constituţionale pentru o bună parte din cetăţenii acestei ţări.

Care este plus valoarea organizării referendumului şi modificării Constituţiei în sensul dorit de iniţiatori, este greu de specificat chiar şi de către aceştia. Poate opri relaţia sentimentală dintre doi parteneri de acelaşi sex? Şi interesează pe cineva - familie, prieteni, vecini - cum este definită noţiunea de familie în Constituţie? Şi atunci?

Singurul câştig imediat este cel al politicienilor care promovează iniţiativa - beneficiul electoral: creşte cota de popularitate a celor care doresc ca demersul să aibă succes. Totodată, subiectul fiind suţinut şi promovat de Biserica Ortodoxă Română, alianţa BOR - partide tradiţionale va fi mai unită ca niciodată. Din perspectiva alegerilor ce vor urma în 2019 şi 2020, o implicare acum, pe subiectul BOR, este un avantaj şi o monedă de schimb în viitorul apropiat al campaniilor electorale.

 

România 2018 , un pas înapoi în respectarea drepturilor omului

 

Printr-o modificare a noţiunii de familie din Constituţie, în sensul limitării conceptului la căsătoria dintre un bărbat şi o femeie, România s-ar îndepărta de trendul comunitar care promovează toleranţa şi respectarea drepturilor personale nepatrimoniale printre care şi dreptul la viaţa privată şi de familie, libertatea de gândire, de conştiinţă sau intimitatea persoanelor.

În jurisprudenţa comunitară, se fac progrese în sensul recunoaşterii la scară cât mai largă în cadrul Uniunii a căsătoriei între persoane de acelaşi sex, denumită parteneriat înregistrat.

Reglementările Uniunii Europene lasă la latitudinea statelor membre să decidă dacă recunosc căsătoriile între persoane de acelaşi sex şi toate drepturile corelative/ derivate ale partenerilor, care se nasc odată cu acest accept. Tocmai de aceea a apărut instutuţia civilă a parteneriatului înregistrat, pentru a nu afecta şi a nu se suprapune peste noţiunea de căsătorie, ci pentru a fi un concept de sine stătător şi drept urmare, să poată fi inclus sau nu în legislaţiile interne ale statelor membre.

Cu toate acestea, există anumite raporturi sociale ce fac obiectul reglementărilor comunitare, ca de exemplu cel privind dreptul la liberă circulaţie şi şedere pe teritoriul statelor membre pentru cetăţenii Uniunii şi membrii familiilor acestora, reglementat prin Directiva 2004/38/CE, care instituie drepturi şi libertăţi ale partenerilor înregistraţi, ce trebuie respectate chiar şi de către state membre care nu acceptă căsătoria persoanelor de acelaşi sex (instituţia parteneriatului civil).

Un exemplu relevant pentru statul român este decizia Curţii de Justiţie a Uniunii Europene în cauza  care îi priveşte pe cetăţeanul român Relu Adrian Coman şi pe partenerul său de acelaşi sex, cetăţeanul american Robert Clabourn Hamilton. Ca urmare a acestei decizii, statul român, care nu recunoaşte parteneriatul civil, este obligat să respecte dreptul unui partener înregistrat. Mai exact, soţului de acelaşi sex, cetăţean al altui stat chiar non-UE, va trebui să îi fie respectat dreptul de şedere în România, ţară a cărui cetăţean este celălalt soţ de acelaşi sex.

 

Legile şi politicile LGBT în Europa

 

În mai 2018, organizaţia internaţională ILGA Europa a lansat indexul „Rainbow Europe 2018”, care clasifică 49 de state europene raportându-se la legile şi politicile LGBT.

1. În topul respectării drepturilor omului şi al egalităţii drepturilor, la un capăt, şi al violării drepturilor omului şi discriminare, la celălalt capăt, România se situează în partea de jos, cu un procent de 21%, alături de Lituania şi Ucraina. La coada clasamentului se mai află Azerbaidjan (5%), Armenia (7%), Turcia (9%), Rusia (11%). Pe primele locuri sunt state precum Malta (91%), Belgia (79%), Norvegia (78%), Marea Britanie (73%);

2. În 15 dintre cele 49 de ţări, căsătoriile între persoane de acelaşi sex sunt recunoscute: Belgia, Danemarca, Finlanda, Franţa, Germania, Islanda, Irlanda, Luxemburg, Malta, olanda, Norvegia, Portugalia, Spania, Suedia, Marea Britanie (doar în anumite regiuni);

3. În 19 state este permis parteneriatul civil (drepturi asemănătoare căsătoriei): Andorra, Austria, Croaţia, Cipru, Finlanda, Germania, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia, Liechtenstein, Luxemburg, Malta, Olanda, Portugalia, Slovenia, Spania (în anumite regiuni), Elveţia şi Marea Britanie;

4. În 8 state, parteneriatul civil este permis cu drepturi limitate: Andorra, Belgia, Cehia, Estonia, Franţa, Malta, Slovenia si Spania (în anumite regiuni).

Rainbow Europe 2018

 

Citește și: