Paul CHIOVEANU
Paul CHIOVEANU
631 vizualizări 13 mar 2019

La câţiva ani distanţă, această viziune este repetată. La fel de futuristă, este şi ea îndreptată împotriva noastră. D-na Firea, îngrijorată de traficul din Capitală şi-a propus să ridice pietonii în aer, la câţiva metri distanţă, prin construirea unor pasarele pietonale cu un cost total de aproximativ 18 milioane de euro. Scopul anunţat - „creşterea mobilităţii urbane” (sâc!).

Spre deosebire de fostul primar, actualul se opreşte la treceri/pasarele simple, fără a fi multifuncţionale - adică fără băncuţe, cafenele, spaţii pentru piese de teatru. Aşadar, fără a fi un loc de promenadă. Vom astfel şansa, dacă se vor implementa, să admirăm o parte din parcul auto al capitalei şi poate, dacă distanţa faţă de şosea nu va fi prea mare, să auzim şi înjurăturile din trafic sau certurile casnice din blocurile învecinate.

Poluarea, ucigaşul invizibil din jurul nostru.

Mai multe studii şi date factuale arată că alerta de poluare din Bucureşti înregistrează zilnic depăşiri periculoase ale pulberilor în suspensie - PM10, PM2,5. Conform datelor publicate pe site-ul numbeo.com ce monitorizează constant rata indice-lui de poluare în peste 90 de oraşe din Europa, Bucureştiul se află în primele 10 cele mai poluate.

Alături de Iaşi şi Braşov, Bucureştiul se află în continuare şi în plină procedură de infringement - încălcare a regulilor europene - privind calitatea aerului. Din 2007 depăşindu-se constant şi zilnic valorile acceptate de către Comisia Europeană. Cu toate acestea, Primăria Capitalei ne propune documente şi planuri cincinale pentru ca, la nivel practic - să impună doar măsuri de fluidizare a traficului rutier pentru autovehicule, în detrimentul pietonilor sau a bicicliştilor.

Cum ne afectează poluarea

Conform unui material informativ publicat în 2018 de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), poluarea aerului este „ucigaşul invizibil ce se ascunde în jurul nostru, ce provocă decese de la atac de cord, accidente vasculare cerebrale, boli pulmonare la cancer” - în special în rândul copiilor şi vârstnicilor. Mai mult, se pare şi că obezitatea, insomnia şi depresia sunt strâns legate de gradul de poluare a aerului, a luminii artificiale şi a poluării sonore.

La nivel mondial, poluarea aerului contribuie la aproximativ 7,6% din totalul deceselor, cifră raportată la nivelul 2016 de către OMS. Concluziile organizaţiei mondiale fiind întărite şi de către datele Comisie Europene prin Agenţia Europeană de Mediu (un ultim studiu a fost publicat în februarie 2019).

Stăm rău şi la capitolul calitatea vieţii

Pe lângă aspecte legate de poluare, o monitorizare recentă publicată de Mercer (o firmă de consultanţă în domeniul resurselor umane) privind calitatea vieţii în marile oraşe ale lumii (ediţia 2019), situează Bucureştiul abia pe locul 109 din 231. Analiza ia în calcul criterii precum: mediul politic şi social; mediul economic, socio-cultural, medical, educaţional, natural; servicii de transport, locuire şi bunuri de larg consum. 

Viena, Zurich şi Vancouver sunt oraşele în top 3 al indexului calităţii vieţii.

Ce s-ar putea face

În detrimentul autostrăzilor urbane şi a indiferenţei faţă de pietoni, biciclişti, copii şi vârstnici, Primăria şi Consiliul General majoritar d-nei Firea ar putea implementa măcar în ultimul an de mandat măsuri ce ar duce (1) la eficientizarea transportului public alternativ, (2) extinderea şi eficientizarea sistemului de piste pentru biciclete, (3) taxarea maşinilor ce străbat zona centrală şi (4)  pietonalizarea zonelor de interes public centrale sau din sectoare.

Dacă aceste măsuri sunt mult prea dificile de implementat într-o capitală europeană, măcar ar putea să aducă în dezbare publică, conform legislaţiei în vigoare, ideile trăznite opuse mobilităţii urbane. Astfel, cetăţeanul bucureştean ar putea să răspundă dacă vrea sau nu - un oraş paralel cu strada.

Citește și: