Gandul.info
Paul CHIOVEANU
Paul CHIOVEANU
947 vizualizări 11 iul 2018

Modificări privind administraţia publică centrală, instituţia prefectului şi deconcentratele, administraţia publică locală, exercitarea dreptului de proprietate publică şi privată a statului, statutul funcţionarilor publici şi a personalului contractual, răspunderea administrativă şi serviciile publice. Toate acestea vor face parte, după promulgare, din viitorul Cod Administrativ.

Şi, în timp ce atenţia publicului (mass media, ONG-uri, mediu de afaceri, sindicate, cetăţeni) era aţintită asupra schimbărilor din Justiţie şi reforma pensiilor, proiectul de Cod Administrativ a trecut fără a avea parte de o dezbatere publică cu societatea civilă, în mass media şi prea puţin cu grupurile de interes. Grav este că lipsa acestor dezbateri va duce probabil, în viitorul apropiat, la un haos decizional datorită necunoaşterii noilor prevederi de către cei vizaţi de Cod – aleşi, funcţionari publici, personal contractual.

Problema e una sistemică la nivel de parlamentarism în România: convingerea că - odată ajuns deputat sau senator - gradul de cunoaştere şi rezolvare a problemelor din societate, devine unul maximal, ducându-i astfel la acţiuni ce nu mai presupun o nevoie de a dialoga cu cei care i-au ales (nu că ar dialoga în restul timpului, altul decât în campanie). Şi, în acest fel, uită că fără o dezbatere majoră în societate, orice proiect legislativ important, riscă să intre într-o zonă desuetă, aplicabil prin forţa legii şi fără a fi cunoscut şi înteles de cei vizaţi, provocându-le acestora o stare de iritare şi teamă de a nu greşi.

Altfel ar fi fost situaţia dacă, şi în cazul elaborării proiectului de Cod Administrativ, parlamentarii ar fi ţinut cont de normele de tehnică legislativă. De exemplu, în Legea nr. 24/ 2000 se specifică, printre altele, în mod clar că:

Art. 6:

  • (1) Proiectul de act normativ trebuie să instituie reguli necesare, suficiente şi posibile care să conducă la o cât mai mare stabilitate şi eficienţă legislativă. Soluţiile pe care le cuprinde trebuie să fie temeinic fundamentate, luându-se în considerare interesul social, politica legislativă a statului român şi cerinţele corelării cu ansamblul reglementărilor interne, precum şi ale armonizării legislaţiei naţionale cu legislaţia comunitară şi cu tratatele internaţionale la care România este parte. 
  • (3) Proiectele de acte normative se supun spre adoptare însoţite de o expunere de motive, o nota de fundamentare sau un referat de aprobare, precum şi de un studiu de impact, după caz. 

Art. 27:

  1. În cazul proiectelor de coduri sau al altor legi complexe, anume determinate, la iniţiativa Parlamentului ori a Guvernului se pot constitui, la Consiliul Legislativ sau sub coordonarea acestuia, comisii de specialitate pentru elaborarea proiectelor respective;

(3) Comisiile de specialitate vor întocmi, pe baza unor studii şi documentări ştiinţifice, teze prealabile care să reflecte concepţia generală, principiile, noile orientări şi principalele soluţii ale reglementărilor preconizate. 
(4) Înainte de definitivarea tezelor, concluziile studiilor, cuprinzând liniile directoare ale concepţiei de ansamblu a viitoarei reglementări, se înaintează, pentru exprimarea punctului de vedere, ministerelor şi celorlalte autorităţi publice interesate.

Niciuna din aceste prevederi nu a fost respectată!

Poate puţină lume îşi aduce aminte că actualul preşedinte PSD a fost, pentru o perioadă lungă de timp, ministrul Dezvoltării regionale şi administraţiei publice (2012-2015). În această calitate, a avut două mari dorinţe: proiectul de descentralizare şi Codul administrativ. Niciunul din cele două nu a reuşit, dar măcar în acea perioadă, Liviu Dragnea a acceptat şi a făcut eforturile necesare pentru a organiza minime dezbateri publice.

Demersul început atunci nu a reuşit dar, acum, lucrurile din perspectiva PSD au mers / merg ca şi unse. Drept dovadă, cele 175 de voturi ”pentru” din Camera Deputaţilor. O majoritate la care a contribuit din plin şi o parte din actuala clasică opoziţie – PNL.  În continuare, rămâne de văzut ce va face preşedintele Iohannis, care ar putea întoarce în Parlament sau ar putea sesiza Curtea Constituţională.

Momentan, parlamentarii USR căutau susţinere în rândul PNL pentru a obţine numărul de semnături necesar pentru a sesiza Curtea Constituţională.

Care e cea mai bună soluţie, este dificil de spus. Un lucru e sigur: indiferent de cât de bun îl consideră parlamentarii care au lucrat la proiect, o reîntoarcerea a legii în Parlament ar fi utilă.

Câteva date factuale:

1. Singurele organizaţii de profil cu care s-a discutat, înainte de începerea efectivă a dezbaterilor, au fost: Asociaţia Comunelor din România (ACOR) – în data de 9 mai,  Asociaţia Oraşelor din România (AOR) – 9 mai; Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene din România (UNCJR) -  7 mai, Asociaţia Municipiilor din România (AMR) – 7 mai; Asociaţia prefecţilor şi subprefecţilor din România - 9 mai;

2. Un singur invitat permanent a avut Comisia pe întreaga perioadă de desfăşurare a discuţiilor – un secretar de stat de la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice;

3. Nu a existat nicio dezbatere cu societatea civilă şi cetăţeni;

4. Este poate, cel mai rapid cod de legi realizat în România.

5. 0 (zero) opinii a primit proiectul în aşa-zisa perioadă în care s-a aflat în consultare publică; aspect ce relevă faptul că iniţiativa parlamentarilor nu a fost cunoscută;

6. Lipseşte studiul de fundamentare, iar expunerea de motive este slab realizată.

Aşadar, nu a existat şi nici nu există, în acest moment, niciun motiv de urgenţă, aşa cum specificau iniţiatorii, de la început, pentru ca legea să treacă atât de repede prin Parlament, să fie discutată doar de un grup restrâns de parlamentari, cu mai multă sau mai puţină autoritate în domeniu.

Poate suna exagerat, dar un proiect atât de important, gândit de maxim 20 de parlamentari, ridică mult prea multe semne de întrebare. În istoria parlamentarismului din România, au existat proiecte majore – Codul electoral, modificarea Constituţiei, Legea partidelor, de exemplu - care, cu bune - cu rele, au avut la bază discuţii nu doar între reprezentanţii partidelor în Comisiile comune, ci şi cu societate civilă.

De data asta, nu s-a mai întâmplat aşa. Păcat, pentru că cei care îl vor aplica vor trage şi ponoasele!

Paul Chioveanu activează din 2004 în sectorul ONG. Licenţiat în ştiinţe politice şi relaţii internaţionale, are expertiză pe zona de bună guvernare, drepturile omului şi comunicare publică. Când nu scrie opinii, Paul pune întrebări şi editează audio podcast-urile Telegraful, ipoteze în căşti.

 

Citește și: