Lelia MUNTEANU
Lelia MUNTEANU
1291 vizualizări 11 iun 2018

Ce am bănuit în februarie 2017, când - aflat în vizită la Casa Albă - premierul Netanyahu sugera doar, s-a conturat în linii groase în ultimele 16 luni. Relaţia cu vecinii arabi, i-a spus atunci proaspătului Preşedinte al Statelor Unite, e ca niciodată în istorie şi pe această relaţie trebuie construit proiectul viitoarei păci cu palestinienii. Donald J. Trump a prins ideea, iar pentru restul a lucrat farmecul strategico-tactic al liderului israelian.

Ieri, în cadrul  Forumului Global al Comitetului Evreiesc American (de la care, anul trecut, în Washington, preşedintele României, Klaus Iohannis, a primit o înaltă distincţie), desfăşurat pentru întâia oară la Ierusalim, în faţa a peste 2000 de participanţi din 26 de ţări, prim ministrul Benjamin Netanyahu a declarat că relaţiile Israelului cu statele arabe vecine au înregistrat progrese dincolo de orice s-ar putea imagina. Iar aceste relaţii (reamintesc că, până astăzi, doar cu Iordania şi cu Egiptul există tratate de pace) vor “ajuta pentru a obţine, în cele din urmă, pacea cu vecinii noştri palestinieni”. (Aplauze, ovaţii).

David Friedman. ambasadorul american la Ierusalim, a lipsit de la Forum, motivând că se află la Washington unde e prins în chestiuni referitoare la mult-trâmbiţatul plan de pace Trump, despre care surse oficiale au declarat că va fi făcut public după Ramadan. Ramadanul (care a început pe 16 mai) se încheie joi seara.

Din păcate, e momentul cel mai nepotrivit pentru a-i aduce pe palestinieni la masa verde a tratativelor, mai ales după episoadele sângeroase de la graniţa cu Fâşia Gaza.

Apropo. Sâmbătă dimineaţa, într-un interviu acordat postului de radio Kol Yisrael (“Vocea Israelului”), filosoful Assa Kasher (78 de ani), nepotul marelui talmudist Menachem Mendel Kasher, autorul Codului Etic al Armatei, a făcut o serie de  declaraţii, dintre care unele te amuţesc (ceea ce mă obligă să-mi fac timp ca să citesc Codul). Tema dialogului cu reporterul radio: când şi în ce condiţii are dreptul un soldat cu muniţie de război să tragă în scopul de a ucide. Răspunsul de principiu: atunci când simte că viaţa sa este într-un pericol iminent (prevederea poate fi găsită şi în Codul Civil, definind auto-apărarea).Are dreptul un soldat să tragă pentru a ucide, chiar şi în situaţia în care inamicul nu posedă armament de foc? (Cu alte cuvinte, atunci când inamicul  nu ar prezenta un pericol iminent pentru viaţa soldatului). Aici, filosoful ne-a introdus în sfera percepţiei. Şi a exemplificat cu episoadele de la graniţa cu fâşia Gaza: dacă soldatul zăreşte un protestant care taie zidul, ca să se strecoare în Israel, acesta nu reprezintă nici un pericol pentru cel care îl vede. Însă, dacă soldatul nu îl opreşte, prin breşa creată vor intra mai mulţi şi se vor opri în prima aşezare de graniţă, nu în scopuri turistice. Planul Hamas, a explicat Assa Kasher, este de a infiltra concomitent sute de terorişti prin spărturile din gardul despărţitor. Ordinele Armatei sunt să oprească acţiunea teroristă, trăgând la picioare. Şi, cu toate că Tzahal are ţintaşi foarte buni, ţintele sunt în continuă mişcare…

E foarte interesant cum va suna planul de pace Trump şi cui îi va reveni responsabilitatea de a-l susţine. Risc un răspuns: Arabiei Saudite.

Citește și: