Gandul.info
Marian SULTĂNOIU
Marian SULTĂNOIU
5498 vizualizări 3 iul 2018

Cloul poveştii, care naşte întrebarea de mai sus, este suspendarea lui Iohannis. Nu mai e nicio surpriză faptul că lui Tăriceanu nu-i convine suspendarea preşedintelui în exerciţiu. Din „n” motive.

După spargerea USL, fostul lider liberal a înţeles că vin zile negre pentru PNL. Iar lui nu-i mai convenea să facă politică în tranşeele imunde ale opoziţiei, la ordinele lui Crin Antonescu, pe care îl făcuse cu ou şi cu oţet înaintea congresului de alegeri în partid. Aşa că a mizat pe calul câştigător, alături de care a intrat în „jug”, ca să tragă, împreună, la căruţa puterii.

Deşi drumul său – al unui politician altfel recunoscut drept liberal european – către Victoria lui Victor Ponta a părut o adevărată şi surprinzătoare Golgota, Tăriceanu a jucat bine, în propriul beneficiu, momentul politic consecvent scrutinului din 2012. ”Poporul a votat USL. Asta ne-a cerut: o alianţă stânga-dreapta. Cine a dezertat, să fie sănătos! Noi mergem, mai departe, pe mâna alegătorilor”. Şi a mers mai departe alături de PSD, surd la criticile şi acuzele de trădare ale susţinătorilor dreptei.

Şi atunci, dar şi la următoarele alegeri, cu aerul că ajută PSD să-şi consolideze majoritatea, CPT-ALDE s-au sprijinit, ferm, pe umerii de oţel ai PSD, în primul rând pentru sine.

Refuzând să stea lipit de PSD, ALDE şi liderul său n-ar mai fi existat de mult - un adevărat secret al lui Polichinelle.

Spre deosebire de mediul politic intern, care înţelegea foarte bine mezalianţa, la extern, Tăriceanu şi compania au invocat faptul că România nu e singura democraţie europeană condusă de o alianţă stânga-dreapta.

Însă politica sa, gen „Fă-te frate cu dracu până treci puntea!” se apropie de sfârşit.

A rămas mai puţin de un an până la alegerile europarlamentare, şi ceva peste, până la prezidenţiale.

În Europa, Tăriceanu are statut de liberal pur sânge, şef al unui guvern aflat în mandat la intrarea României în UE, "premierul care a făcut economia să duduie", (indiferent de consecinţele acestui stil economic) şi exact aşa intenţionează să rămână.

În general, a fost destul de abil ca să nu-i ia faţa lui Dragnea în niciuna din fazele revoluţiei Justiţiei.

În afara unor declaraţii mai contondente ale lui Popescu Tăriceanu, liderul PSD a decontat şi va deconta, în continuare, bulversarea Justiţiei, a treia putere în stat. Într-un stat de drept.

În paralel, într-un fel sau altul, liderul ALDE şi-a construit un statut de prezidenţiabil, în pofida încercărilor lui Liviu Dragnea de a se consacra, el însuşi, prezidenţiabilul coaliţiei. E clar că Tăriceanu înregistrează un scor mai bun pentru Cotroceni decât amicul Dragnea.

Va consimţi al doilea om în stat să cedeze în faţa liderului social-democrat?! Se va da el la o parte din faţa PSD, deşi are şanse să intre în turul doi cu Iohannis?

Eu nu cred. Şi tocmai de aceea consider că va rezista presiunilor la care este supus vizavi de suspendarea preşedintelui, forţând, de ce nu, chiar o ieşire din coaliţia aflată la guvernare.

Întrucât, unu, nu-i convine să fie el acela care o va revoca pe Laura Codruţa Kovesi din postura de şef al DNA; şi, doi, nu-i convine nici să fie el cel care va promulga Legile Justiţiei, în calitate de preşedinte interimar. Toate acestea n-ar face decât să-i şifoneze consistent imaginea în ţară, dar mai ales în Europa, creând impresia că a fost transformat în instrumentul de luptă al PSD/Dragnea, împotriva lui Klaus Iohannis.

Foarte interesant este faptul că o ieşire, intempestivă, de la guvernare e posibil să-i convină, la fel de bine, şi lui Dragnea, dacă Tăriceanu o să plece.

Ar lăsa, astfel, ruina guvernării PSD/Dăncilă/Dragnea, în cârca lui Iohannis şi a Opoziţiei, Kiseleff-ul urmând să se concentreze, şi el, pe ştergerea urmelor şi pe pregătirea tuturor alegerilor care vor veni.

Iată ce spunea, astăzi, în acest sens, preşedintele executiv al ProRomânia, Daniel Constantin: "Suspendarea preşedintelui este o temă care revine de fiecare dată când intervine un conflict între Guvern şi preşedinte sau între Parlament şi preşedinte. Vă spun ceva: există această - nu ştiu dacă să-i spun obsesie - există această temă a suspendării preşedintelui, din păcate, în conducerea PSD. Vă spun lucrul aceasta pentru că a mai existat în trecut. A mai fost o tentativă la sfârşitul anului 2016 sau începutul anului 2017. Nu s-a făcut atunci suspendarea, nu se va face nici acum dintr-un motiv foarte simplu. Indiferent de adversitatea pe care am afişat-o faţă de domnul Tăriceanu, nu a fost de acord nici atunci, nici acum nu va fi de acord”.

Citește și: