Gandul.info
Marian SULTĂNOIU
Marian SULTĂNOIU
3118 vizualizări 10 mar 2018

„Vreţi să (mai) fiu preşedintele vostru?”, a întrebat Dragnea, Congresul. „Daaa!”, i-a răspuns acesta. Şi atunci, preşedintele a băut, în cinstea sa, un pahar cu apă…  

Astăzi, reduta a fost apărată, la fel, cu braţe şi minţi de oţel, şi la exterior, dar şi la interior.

La 28 de ani de la baricada ridicată de Codrin împotriva lui Ceauşescu, România a demonstrat - şi „cu ajutorul” fostului secretar general adjunct al PSD - că este, la o adică, un stat, pur şi simplu, jandarmeresc, de vreme ce poliţia, în timp ce jandarmii umflau manifestanţii şi-i „aruncau” în dube, undeva, în faţa Sălii Palatului, se afla, şi ea la protest, împotriva guvernului.

Pe cei mai tineri îi rog să mă creadă pe cuvânt. La niciun congres ceauşist, eu n-am văzut aşa o desfăşurare de forţe (iar mitingurile de susţinere se organizau la sfârşit, dincolo, în Piaţa Palatului).

Autovehicule militare nu se vedeau la „principală”, miliţienii (în uniformă), relativ puţini, ca să nu bată la ochi, stăteau pe scările bisericii, iar a V-a, în consemn, se preumbla niznai, civil, vezi bine, prin faţă pe la Athenee, pe lângă blocul Turn sau chiar înăuntru, jos, în bar. Câţiva fumau, pe trotuar, pe Câmpineanu, defilând când în sus şi când în jos, ca-n „Bivolul şi coţofana”, calmi şi tăcuţi, precum orologiul Bibliotecii.

Ca să umpli, azi, sâmbătă, toată zona, cu jandarmi, să interzici circulaţia auto şi la pas, a cetăţenilor, în centrul Capitalei, nefiind pe meleag mai mult de 100-200 de protestatari, să reţii cetăţeni şi să-i duci la secţie că au strigat prea ascuţit în portavoce, să-i mai şi amendezi cu câte 3000 de lei, eu cred că este foarte-foarte exagerat.

De cine se teme PSD, Dragnea şi compania, când partidul lor e lumina? „PSD e România”, a spus Firea, într-un moment de derută social-democrată. Bine că s-a dat pe mute şi n-a zis: „România e PSD”, că o băga Rotaru la „defăimarea ţării”.

Iar dacă afară a fost răzmeriţă, înăuntru a fost circ.

Într-o atmosferă emoţionantă, de mare sărbătoare, cei patru disidenţi, ce-au pus „ţara PSD” pe jar - Ştefănescu-Rădulescu-Andronescu-Bănicioiu - s-au făcut de muştar.

Andronescu şi Bănicioiu, care au sperat până în ultima clipă că se vor lupta cu Dăncilă pentru funcţia de preşedinte executiv (naivul fost vice se lăuda vineri: „Am dovedit că buturuga mică răstoarnă carul mare!” - Doamne fereşte…), s-au pregătit cu spiciuri disidente, cu pilde, cu reproşuri şi cu o farsă într-un singur act - după ce vorbesc ei în plen şi le spun oamenilor ce cred despre „simulacrul lor de proces”, Bănicioiu să renunţe la candidatură în favoarea lui Andronescu şi să-i ceară, simbolic, lui Dragnea să facă şi el la fel şi să lase o femeie-n loc.

Ei, şi până să facă ei toate astea, Dragnea şi cei 4000 de congresmeni o aleseseră, deja, pe Dăncilă pe post. Ceea ce i-a făcut pe comedianţi să-şi ia seama şi să renunţe la a deveni şi mai penibili, iar pe Firea să se-ntrebe prefăcut: „Nu ştiu ce s-a întâmplat cu disidenţa celor doi, pentru că au renunţat la vot”, sau cam aşa ceva…

Sigur, n-au stat la fel lucrurile şi cu revoluţionarii de catifea, Ştefănescu-Rădulescu. Tandemul a intrat în finală cu Marian Neacşu, pentru secretariatul general, şi a mâncat o bătaie la scor de neprezentare, vreodată, pe faţa pământului.

Ceea ce nu l-a-mpiedicat pe „nervosul Codrin” - care, o zi înainte, mărturisea că-i vine „să-şi rupă haina de pe el şi să plângă” - să râdă, azi, cu nişte participanţi la simulacru.

Ei, la aşa oameni, aşa un Congres: Extraordinar!

P.S. Vă spun sincer că, dacă Dragnea nu i-ar fi păcălit, şi azi, ca la carte, pe toţi aceşti obedienţi, mi-aş fi schimbat, radical, părerea despre el.

Citește și: