Lelia MUNTEANU
Lelia MUNTEANU
2806 vizualizări 27 iul 2017

Dimineaţă încă declaraţiile liderilor musulmani erau contradictorii cu privire la faptul dacă vor continua sau nu rugăciunile în stradă, chiar dacă Guvernul de la Ierusalim cedase tuturor revendicărilor. Canalul 2 israelian a numit concesiile făcute de premierul Netanyahu, după iniţiativa cu detectoarele de metale care a inflamat musulmanii de pretutindeni, “capitulare”. Verbul a fost folosit într-un sondaj de opinie al postului: “A însemnat o capitulare retragerea detectoarelor de metale?”. Telespectatorii au răspuns în proporţie de 77 la sută “da”. Cât priveşte modul în care premierul a gestionat criza, numai 23 la sută au fost de părere că a procedat înţelept.

Cel care a dat semnalul că musulmanii pot intra, în sfârşit, în Al-Aqsa a fost liderul palestinian din Cisiordania, Mahmud Abbas, prin vocea celui pe care l-a instalat în 2006 ca Mare  Muftiu al Ierusalimului, Muhammad Ahmad Hussein. În jurul orei 11, Marele Muftiu a anunţat încetarea boicotului, după ce, cu puţin înainte, purtătorul de cuvânt al poliţiei israeliene declarase că toate cerinţele credincioşilor au fost îndeplinite, folosind numele arab al Muntelui Templului. Muhammad Ahmad Hussein (pe care premierul Netanyahu l-a comparat nu o dată, din cauza declaraţiilor deşănţate, cu predecesorul său din secolul trecut, Haj Amin al-Husseini, care făcuse un pact cu Hitler) a chemat credincioşii în moschee pentru a celebra “victoria” palestinienilor asupra Israelului. O “victorie” care – nu e greu de anticipat – îi va costa scump. (Ieri, Parlamentul israelian, a dezbătut un proiect de lege conform căruia înstrăinarea oricărei părţi din Ierusalim va trebui votată în Knesset cu o majoritate de două treimi. În consecinţă, orice negociere de pace care ar lua în calcul soluţia a două state va deveni de nerealizat).     

Rugăciunea de prânz din Al-Aqsa a fost relativ liniştită, exceptând câteva ciocniri cu forţele de ordine; important e cum va decurge mâine, în zi de sărbătoare.

Mahmud Abbas e conştient că nu mai putea întinde coarda, fără să piardă susţinere.  Arabia Saudită şi Egiptul se află de ceva vreme în altă ecuaţie geopolitică şi nu au nici un interes să susţină o eventuală Intifadă. Nu, fiindcă – aşa cum se comentează pe reţelele de socializare – atât regele Salman, cât şi preşedintele Al-Sisi percep criza de pe Esplanada Moscheilor ca întreţinută de Hamas, Hizballah şi emiratul Qatar, adică de prietenii Iranului, marele lor duşman.

Litigiul iordaniano-israelian legat de împuşcarea celor doi civili de un soldat din garda ambasadei israeliene de la  Amman, e deschis în continuare, iar  astăzi, într-o conferinţă de presă, regele Abdullah al II-lea, presat de opinia publică, a declarat: “Prim ministrul israelian trebuie să-şi asume răspunderea şi să întreprindă măsurile legale care includ urmărirea penală a trăgătorului şi atingerea dreptăţii, nu  manipulând politic situaţia (...). Comportamentul premierului a fost provocator, complet inacceptabil, exasperându-ne şi alimentând extremismul în regiune”.

În calitate de custode al Esplanadei Moscheilor şi partener strategic al Statelor Unite, Iordania se află în aceste zile în poziţia cea mai ingrată.  
 

Citește și: