Lelia MUNTEANU
Lelia MUNTEANU
2448 vizualizări 12 iun 2018

Până în 1972 s-a numit Insula Morţilor, apoi (fiindcă nu suna deloc îmbietor) - Insula de Dincolo de Moarte, “Pulau Blakang Mati”. În 1972, după o consultare publică, i s-a găsit un nume ei-au spus Sentosa (“Tihna”).

Aici, astăzi, după ce doar cu vreo şase luni în urmă se măsuraseră în butoane nucleare, preşedintele Statelor Unite ale Americii, Donald J. Trump, şi Jim Jong Un, preşedintele Comisiei pentru Afaceri de Stat al Republicii Democrate Coreene, au semnat o Declaraţie Comună. Coreea de Nord angajat “ferm şi neabătut” la denuclearizarea Peninsulei Coreea, iar America a promis “garanţii de securitate”, “pace şi prosperitate”. Coreea de Nord va sprijini Statele Unite să-şi repatrieze militarii morţi în războiul celor două Corei (ultimul punct dintre cele patru, care urmează să se aplice “integral şi fără întârziere”).   

Discuţia celor doi a durat 38 de minute, cam cât strângerile de mână şi bătăile pe umăr – “o întrevedere fantastic”, mai bună decât şi-ar fi imaginat-o oricine, premisa unei relaţii “grozave”, aşa cum a catalogat-o Tatăl Superlativelor, Donald Trump.

Dictatorul nord-coreean, construit peste noapte ca un brand politic uriaş, şi-a savurat reţinut victoria, cu o căutătură destul de piezişă, suprins şi el de efuziunile preşedintelui american.  Devenise dintr-o dată “foarte talentat şi foarte patriot”, iar din nefrecventabil “o onoare” să fie întâlnit.

O undă de ironie s-a strecurat, în sensul acesta, şi în declaraţia şefului diplomaţiei chineze, Wang Yi, care a subliniat că în Singapore, la Sentosa, Statele Unite şi Coreea de Nord au purtat “negocieri de la egal la egal”. Ministrul de Externe de la Beijing a ţinut să sublinieze că între cele două state începe astăzi “o nouă istorie” (sintagmă prezentă şi în declaraţia comună), dar şi faptul esenţial că ţara sa, China, a contribuit la aceasta.

Ceea ce Donald J. Trump a numit “o zi măreaţă în istoria lumii” nu-mi pare a fi fost, deocamdată, decât un glamuros, foarte bine realizat, reality show.

“Suntem derutaţi”, s-a auzit glasul unui reporter, la conferinţa de presă. Pe bună dreptate. Deocamdată, mare lucru nu s-a întâmplat. Iar umorile celor doi lideri, schimbarea lor bruscă de dispoziţie, sunt bine cunoscute. Pentru a fi concretizate, cel puţin trei deziderate cuprinse în Declaraţia Comună au nevoie de echilibru, consecvenţă şi determinare.

Pe de altă parte, preşedintelui Statelor Unite îi va fi foarte greu să invoce pe viitor drepturile omului (despre care Trump a declarat grăbit presei că a vorbit cu Kim Jong Un) în relaţiile cu terţe state.

Regimul ayatollahilor de la Tehran n-a scăpat, fireşte, ocazia  de a preveni Coreea de Nord în legătură cu obiceiurile preşedintelui Americii de a nu respecta acordurile. “Şi-ar putea retrage semnătura înainte de a ajunge acasă” a fost pus să declare purtătorul de cuvânt al guvernului Iranian.

Ocupat să mai ofere lumii “o zi măreaţă”, preşedintele Trump şi-a găsit timp să tweetuie: i-a făcut “rataţi” pe toţi analiştii care şi-au manifestat scepticismul în privinţa viitorului acestei spectaculoase întâlniri.

Citește și: