Adrian Onciu
Adrian Onciu
1954 vizualizări 3 aug 2018

Faptul că aveam mici avantaje în calitate de asistent al preşedintelui Liviu nu compensa, nici pe departe, imensa suferinţă de a fi sechestrat în Spitalul Micul Pentagon. Mă ţinea în viaţă doar gândul că, într-o bună zi, voi reuşi să evadez şi - de ce nu? - să pun umărul la răsturnarea regimului.

Până atunci, Klaus mă rugase conspirativ să ajut la încropirea unui cabinet de tatuaje stomatologice într-o încăpere de la subsol, unde pe vremuri, funcţiona spălătoria.

Ca urmare a abuzurilor repetate şi a reducerii raţiei de medicamente, Consiliul Director al Statului Paralel KRISIS hotărâse să iniţieze noi forme de protest cu efecte inclusiv la nivel subliminal. Ideea era să-i ironizăm pe reprezentanţii regimului, pe medici în special, să-i înfuriem şi în acelaşi timp să-i facem neputincioşi, incapabili să reacţioneze în forţă, brutal, după bunul plac.

Împreună cu colegii de salon, mi-am petrecut după-amiaza de sâmbătă în cabinetul stomatologic recent înfiinţat, unde dentistul (un tip simpatic, cu dioptrii foarte mari, internat pentru că-l operase fără anestezie pe un înalt demnitar) m-a rugat să-mi aleg mesajul şi pietrele semipreţioase cu care să-mi facă implantul. Am preferat onixul, pietrele erau de culoare neagră şi contrastau frumos cu dantura de un alb aproape imaculat.

Din păcate, n-am apucat să postăm pozele pe reţeaua Madbook şi nici să protestăm cu dinţii la vedere. În noaptea de sâmbătă spre duminică, uşa salonului s-a trântit de perete şi ne-am trezit cu preşedintele Liviu peste noi. Era însoţit de Viorica, de doi gardieni Psi şi de şefa acestora, doctoriţa Carmen.

Preşedintele veni lângă paturi şi-l prinse de bărbie pe liderul Statului Paralel.

-  Deschide gura!

Klaus se conformă, calm. Pe dinţii frontali, cu pietre roşii din rubin, avea tatuat mesajul FUCK LIVIU.

Indignată, Viorica îi trânti o tigaie în cap.

- Nenorocitule! Ce exemplu dai tu, în anul Centenarului, la copii, la bătrâni şi la femeile cu copii în braţe?! Uite de aia n-are ursu' coadă şi de aia te paşte suspendarea, bibicule.

Doctoriţa Carmen scoase un cleşte din chiloţi, îl băgă în gura lui Klaus şi-i smulse unul dintre dinţii tatuaţi. Liderul Statului Paralel răcni de durere, cât să i se vadă mesajul ciuntit: F*CK LIVIU.

Speriat, Ludovic se ascunse sub pat, cu perna pe cap. Gardienii îl traseră de picioare şi-i deschiseră gura stimulându-l la tălpi cu o pană de gâscă. Din îndemnul JOS DICTATURA tatuat pe 12 dinţi, doctoriţa Carmen alese primii doi şi-i scoase cu cleştele la fel de uşor precum i-ar fi dat jos pantalonii unui poliţist, ca să-i verifice armamentul din dotare.

Apoi îi explică, sec:

- Potrivit Convenţiei ONU de la Viena, tatuajele valabile pe teritoriul UE trebuie să conţină atât litere, cât şi cifre.

Din patul său, Victor ridică, bucuros, două degete.

- Ha, ha, bravo mie! Am scăpat! Eu am şi litere, şi cifre!

Zâmbi larg, cât să le demonstreze că nu vorbea prostii. Într-adevăr, mesajul vulgar de pe dinţii lui Victor, MU1E P5D, conţinea două cifre.

Preşedintele Liviu i se adresă colegei.

- Carmen, dă-i jos şobolanului literele M, U, E, P şi D!

Cuprins de spaimă, Victor îşi astupă gura cu mâna, printr-un gest reflex de apărare. Inutil însă, gardienii îl imobilizară, iar cleştele doctoriţei îşi făcu datoria, smulgându-i nu mai puţin de cinci dinţi. Când se uită în oglindă, izbucni în râs: îi fusese imposibil să se abţină, arăta din cale-afară de funny. Ai fi zis că-i poetul Gării de Nord din filmul ”Filantropica”.

Îi pupă mâna lui Carmen, ca şi cum doctoriţa tocmai l-ar fi exorcizat. Apoi se opri în faţa preşedintelui.

- Mulţumesc, Liviule. M-ai spălat de păcate. Şi oricum, la ce-mi trebuiau dinţii ăia? Te-am muşcat destul de fund şi văd că degeaba... Eşti foarte rezistent, omule!

- Victoraş, apropo de rezistenţă, tu ştii Legea lui Ohm?

- Normal, doar am fost procuror! Într-un dosar penal, intensitatea  anchetei este direct proporţională cu tensiunea aplicată suspectului şi invers proporţională cu rezistenţa acestuia. Ieri, la Secţia Electroşocuri, m-au băgat la 2-20, da' am rezistat... Cunoşteam formula, ce dracu'!

- Stai jos, ai nota doi. Legea lui Ohm spune aşa: eşti om cu mine, sunt om cu tine! Pe scurt, mi-o tragi, ţi-o trag Victoraş. Înzecit!

Complet detaşată, Cosette stătea la masă şi îşi făcea selfie la dantura FĂRĂ PENALI. Nu părea să realizeze ce se întâmplă. Lângă ea, Traian citea ultimele comentarii de pe pagina de Madbook. Se enervase în legătură cu rachetele balistice de la Deveselu, vorbea singur şi gesticula nervos, de parcă s-ar fi aflat în Biroul Oval, la un whisky cu Donald, înjurându-l pe Vladimir şi împărţind sferele de influenţă în Balcani, în mod egal, între români şi moldoveni.

Întinse brusc piciorul şi-i puse piedică Vioricăi, care căzu cu nasul în poala lui Klaus. Criza de râs îi dezveli lui Traian dantura tatuată cu mesajul FREE (pe dinţii de sus) ELENA (pe cei de jos). Moment bun ca doctoriţa Carmen să intervină cu cleştele, doar că nu apucă să-i smulgă vreun dinte.

Preşedintele Liviu îi făcu semn să se retragă.

- Lasă-l! Mesajul lui Traian este sută la sută corect. Dosarul Elenei s-a întocmit pe bază de protocoale. Merită revizuit.

Scăpat din mâinile gardienilor, Traian răsuflă uşurat până primi un şut între picioare din partea Vioricăi. Femeii nu-i plăcea deloc să rămână datoare..

Lidera mişcării #MeToo râse dezvelindu-şi, la rându-i, dantura pe care îşi tatuase cu diamante mici, industriale, un citat celebru: E UŞOR A SCRIE VERSURI, CÂND NIMIC NU AI A SPUNE.

Preşedintele zâmbi pe sub mustaţă.

- Luceafărul?

- Nu... Baltagul.

(va urma)

 

Citește și: