Gandul.info
Ana Petrescu
Departamentul Social - Mediafax
1203 vizualizări 9 oct 2018

„Ne-a semnalat (Dumitru Iliescu - n.r.) un caz similar, suspicionând că ar fi o implicare a personalului din SPP în speţa domnului preşedinte al Senatului, domnul Tăriceanu şi ca atare, prin votul unanim al comisiei, am decis ca săptămâna viitoare, în funcţie de programul dumnealui, să îl invităm pe dl Tăriceanu la audieri în comisie”, a declarat, marţea trecută, după audieri, preşedintele Comisiei de anchetă privind eventuala implicare SPP în politică, senatorul PSD Daniel Butunoi, despre audierea lui Dumitru Iliescu, fost director al SPP.

Social-democratul a precizat că Iliescu a menţionat la audiere că din punctul său de vedere SPP ar fi trebuit să ştie despre cei şapte ani în care Călin Popescu Tăriceanu a fost supravegheat pe mandat de siguranţă naţională şi că SPP ar fi trebuit să ia „măsuri de contracarare”.

„Lucrurile sunt foarte simple. Aşa cum le-a expus domnul Iliescu, competenţele SPP, o parte foarte consistentă din partea de protecţie o reprezintă protecţia informativă. După părerea dumnealui, cei 7 ani de ascultare a domnului Tăriceanu nu numai că sunt ilegali, dar serviciul trebuia să ştie şi trebuia să ia măsuri pentru contracararea acestor activităţi. De aceea vrem să îl invităm pe dl Tăriceanu, să ne explice ce s-a întâmplat în cei 7 ani de mandat de ascultare”, a precizat, marţi, Butunoi.

Fostul director SPP Dumitru Iliescu a declarat marţi, în Parlament, după audierea din comisia specială de anchetă privind posibila implicare a serviciului secret în activitatea unor partide politice, că „oricine” se poate implica în politică, dar că el nu are asemenea informaţii legate de SPP. Acesta a adăugat că dacă ar fi ştiut despre implicarea SPP în politică, ar fi comunicat deja acest lucru.

Vicepreşedintele ALDE, Varujan Vosganian, a declarat, pe 25 septembrie, că trebuie să existe o evaluare obiectivă a tot ceea ce s-a întâmplat în anii în care a funcţionat binomul SRI-DNA, în contextul informaţiilor potrivit cărora preşedintele ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu, a fost interceptat, prin plantarea de microfoane în casă.

Avocatul lui Călin Popescu Tăriceanu, Dan Apostol, a susţinut, pe 24 septembrie, într-o declaraţie, că preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a fost urmărit de către procurori prin toate mijloacele, inclusiv prin plantare de microfoane în casă, atât în dosarul Microsoft, dar şi în cauza privind mărturia mincinoasă. Apărătorul a adăugat că dosarul de mărturie mincinoasă este bazat pe un act ilegal al Parchetului.

Pe 22 mai, magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) au decis să îl achite pe preşedintele ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, în dosarul în care acesta a fost acuzat de mărturie mincinoasă. Decizia nu este definitivă.

Avocatul lui Călin Popescu Tăriceanu, Dan Apostol, susţine că preşedintele Senatului a fost urmărit de procurori în dosarul Microsoft PRIN TOATE MIJLOACELE: interceptări telefonice, ambientale, localizare, microfoane plantate în casă, ceea ce indică o ”supraveghere tehnică acerbă”. Curtea Supremă A RESPINS contestaţia depusă de preşedintele ALDE cu privire la legalitatea interceptărilor. Tăriceanu acuză că practica ascultării convorbirilor a devenit ”endemică”.

 „A fost urmărit prin toate mijloacele, interceptări telefonice, localizare-deplasare, inclusiv prin plantare de microfoane în casă, inclusiv ambiental. În dosarul de la Braşov, în dosarul Microsoft, cu mandate judiciare, dar şi cu mandate pe siguranţă naţională. A fost interceptat în toate conversaţiile. Asta arată o urmărire acerbă. În ciuda acestei supravegheri tehnice acerbe, nu s-a reuşit să se găsească nimic compromiţător, nici în dosarul Microsoft, nici în dosarul cu retrocedările. Tocmai de aceea au recurs la această jalnică înscenare numită mărturie mincinoasă. De altfel, domnul Tăriceanu a contestat la Curtea Supremă legalitatea interceptărilor în baza unei decizii CCR şi i-a fost respinsă", a transmis Dan Apostol, avocatul lui Călin Popescu Tăriceanu, citat de Antena 3.

"Procurorii au scris în solicitarea de interceptare că aveau suspiciuni rezonabile că domnul Tăriceanu a comis o infracţiune. Acele suspiciuni rezonabile nu aveau de fapt niciun suport. Instanţa spune în hotărâre că trebuia să fie chemat ca suspect, nu ca martor, dacă ar fi existat acele suspiciuni. Tocmai că domnul Tăriceanu a fost chemat ca martor dovedeşte că nu aveau suspiciuni rezonabile. (...) Dosarul este bazat pe un act ilegal al Parchetului, aşa cum de altfel a constatat şi Înalta Curte şi constituie, în sine, o înscenare a DNA. Asta din dorinţa de a-l trimite în judecată pe Călin Popescu Tăriceanu cu orice preţ, chiar dacă se constată că este total nevinovat", a mai transmis avocatul.

Pe 22 mai, magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au decis să îl achite pe preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, în dosarul în care acesta a fost acuzat de mărturie mincinoasă. Decizia nu este definitivă.

 Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a înaintat instanţei supreme o solicitare prin care contesta supravegherea tehnică. Ar fi vorba despre mandatul de interceptare emis în dosarul Microsoft, despre care a vorbit fostul ofiţer SRI Daniel Dragomir.

 Tăriceanu declarat, în luna martie a acestui an, că a făcut acest lucru  pentru că ”această practică a ascultării telefoanelor a devenit endemică”, lucru care atrage abuzuri în justiţie.

”Am făcut acest lucru pentru că eu consider că respectul pentru drepturile cetăţenilor este cheia principală, e bolta în care se construieşte o ţară democratică. Nu cetăţenii trebuie să servească instituţiilor, instituţiile trebuie să servească cetăţeni”,  a declarat, la acea vreme Călin Popescu Tăriceanu.

 

Preşedintele Senatului a adăugat că ”este grav ce s-a întâmplat în aceşti ani, de o amploare nemaivăzută” şi a precizat că, în opinia sa, mandatele nu aveau de a face cu siguranţa naţională şi ”numai mintea bolnavă a unora care cred ca toţi cetăţenii trebuie puşi sub urmărire”.

Tăriceanu a mai spus că a făcut solicitarea tocmai pentru a arăta că nu trebuie permise aceste metode, acuzând Comisia Europeană că prin MCV, "s-a făcut că nu vede aceste practici".

"Erau în baza mandatelor de siguranţă naţională, nu aveau nimic cu siguranţa naţională. Eu m-am angajat în această luptă şi am luat cazul meu ca un fel de caz prin care să demonstrez că nu fac un dicurs politic, ci fac demers în justiţie tocmai pentru a demonstra abuzurile în justiţie. E regretabil, că Comisia Europeană, prin MCV, s-a făcut că nu vede aceste practici. Iată dezvăluirile din ultima vreme. Salut atitudinea presei care a avut curajul să scoată la iveală această grave abuzuri,cum a funcţionat sistemul sau ce numesc eu statul paralel", a mai spus Tăriceanu.

 Fostul ofiţer SRI, Daniel Dragomir, spunea, la sfârşitul anului, că a existat un mandat de ascultare/urmărire din partea SRI pentru 80 de persoane din conducerea statului, ţinta fiind Călin Popescu Tăriceanu, într-un dosar deschis în 2013 şi din care s-a desprins ulterior cauza Microsoft.

Mandatul a fost acordat pentru perioada 4 iulie 2014 - 6 noiembrie 2014, acesta încheindu-se la 4 zile după primul tur de scrutin al prezidenţialelor din 2014. Din acest dosar, s-a desprins ulterior dosarul Microsoft, potrivit lui Dragomir.

Fostul ofiţer SRI susţine că mandatul a fost dat într-un dosar deschis în 2013, în baza unei sesizări a Guvenului Ponta, şi se referă la fapte din anii 2000.

Citește și: