Publicat

11

august

2017

19:48

1401

vizualizări

SURPRIZA din topul partidelor cu cele mai mari venituri. Cum se ascund cheltuielile pentru alegeri

La 10 ani de la adoptarea legii care ar fi trebuit să aducă transparenţă în procesul de finanţare a activităţii partidelor, provenienţa banilor de care dispun formaţiunile politice din România, mai ales în anii electorali, dar şi modul în care sunt cheltuite aceste sume ridică în continuare mari semne de întrebare. Asta mai ales pentru că politicienii rămân la limita legii şi aleg să fie transparenţi doar „cu măsură", publicând de multe ori informaţii incomplete sau liste cu donatori care rămân anonimi, arată un raport publicat de Institutul pentru Politici Publice (IPP). Potrivit bilanţului raportat după cele mai recente alegeri, cele din 2016, de cele mai mari venituri a beneficiat, în mod surprinzător, UDMR - 27.603.324 lei, în timp ce cheltuielile cele mai însemnate au fost raportate de social-democraţi - 27.268.423 lei. De multe ori, însă, variaţia veniturilor şi cheltuielilor este una foarte mare, arată aceeaşi analiză a IPP. Astfel, în 2012, de exemplu, au fost cheltuiţi, în medie, 25.269.669 de lei, deşi veniturile au fost de 19.608.523 lei, iar în 2014 au fost cheltuiţi, în medie, 11.061.294 lei, cu toate că veniturile au fost de 8.433.416 lei.

SURPRIZA din topul partidelor cu cele mai mari venituri. Cum se ascund cheltuielile pentru alegeri

La 10 ani de la adoptarea legii care ar fi trebuit să aducă transparenţă în procesul de finanţare a activităţii partidelor, provenienţa banilor de care dispun formaţiunile politice din România, mai ales în anii electorali, dar şi modul în care sunt cheltuite aceste sume ridică în continuare mari semne de întrebare. Asta mai ales pentru că politicienii rămân la limita legii şi aleg să fie transparenţi doar „cu măsură", publicând de multe ori informaţii incomplete sau liste cu donatori care rămân anonimi, arată un raport publicat de Institutul pentru Politici Publice (IPP). Potrivit bilanţului raportat după cele mai recente alegeri, cele din 2016, de cele mai mari venituri a beneficiat, în mod surprinzător, UDMR - 27.603.324 lei, în timp ce cheltuielile cele mai însemnate au fost raportate de social-democraţi - 27.268.423 lei. De multe ori, însă, variaţia veniturilor şi cheltuielilor este una foarte mare, arată aceeaşi analiză a IPP. Astfel, în 2012, de exemplu, au fost cheltuiţi, în medie, 25.269.669 de lei, deşi veniturile au fost de 19.608.523 lei, iar în 2014 au fost cheltuiţi, în medie, 11.061.294 lei, cu toate că veniturile au fost de 8.433.416 lei.

Partidele politice din România sunt departe de a aplica „puterea exemplului" în ceea ce priveşte transparenţa financiară, acestea mergând mai degrabă pe lângă lege, cu tendinţa de a se eschiva de la obligaţiile de publicare a bilanţurilor fiscale. De cele mai multe ori, formaţiunile aleg să omită informaţii precum cuantumul donaţiilor confidenţiale, cuantumul total al donaţiilor, suma globală a veniturilor şi numele celor care au donat mai mult de 10 salarii minime la partid, demonstrează cel mai recent studiu realizat de Institutul pentru Politici Publice (IPP).
 
Mai mult, nu doar că formaţiunile „omit" să aplice în totalitate legea, există situaţii în care acestea depun foarte târziu (în condiţiile în care data limită este 30 aprilie a anului în curs) sau chiar deloc bilanţurile contabile pe pagina Ministerului de Finanţe. De exemplu, în 2014 PNL nu a transmis niciun fel de sinteză fiscală, iar PMP a făcut acelaşi lucru în 2015, pe când în anul electoral 2016 cele mai mari două partide din România, PNL şi PSD, au publicat aceste rapoarte mai târziu faţă de data stabilită. 
 
Nici pe pagina Autorităţii Electorale Permanente (AEP) informaţiile referitoare la finanţarea activităţii partidelor nu sunt complete, mai ales că, potrivit cercetării IPP, site-ul are o organizare deficitară, lucru care face dificilă căutarea celor care au contribuit cu mai mult de 10 salarii minime la veniturile partidului, pentru că informaţiile sunt deseori anonime. Tot în anul electoral 2016, de pildă, suma totală a donaţiilor şi veniturilor nu a fost publicată de PNL.
 
În plus, cercetarea demonstrează că „între raportările depuse la diverse instituţii există dese contradicţii, chiar între cifrele din bilanţul contabil şi raportul transmis către AEP sau între raportarea publicată în Monitorul Oficial şi raportarea trimisă către AEP ale aceloraşi entităţi politice". 
 
În acest context, veniturile anuale ale unui partid politic în România sunt, în medie, de 10.591.629 lei (aproximativ 2,35 milioane de euro). Cei mai mulţi bani sunt aduşi în anii electorali, atunci când contribuţiile stau sub semnul întrebării din cauza potenţialelor „favoruri" care pot apărea, „la schimb", în lipsa unei transparanţe totale din partea politicienilor.
 
În 2012, de exemplu, cele mai mari venituri au fost colectate de Uniunea Social Liberală (USL), respectiv de Partidul Democrat Liberal (PDL). Variaţiile importante de venituri sunt în anul 2014 (alegeri europarlamentare şi prezidenţiale), dar şi în anul 2016 (alegeri locale şi parlamentare).
 
În ceea ce priveşte UDMR, însă, se remarcă o creştere constantă şi vizibilă, astfel că Uniunea a înregistrat în 2016 cel mai mare venit din rândul partidelor politice parlamentare de astăzi: 27.603.324 lei (peste 6,1 milioane de euro), depăşind chiar şi partidul numărul 1 în România ca infrastructură, PSD, care vine abia pe locul doi, cu un venit total de 26.328.718 lei (aproximativ 5,85 milioane euro).
 
Studiul IPP consemnează că o explicaţie pentru această ierarhie ar putea fi „gradul de disciplină sporit al UDMR în a raporta veniturile încasate, spre deosebire de alte formaţiuni care ar face orice numai să se eschiveze de la transparenţă". 
 
 
În ceea ce priveşte, însă, cheltuielile raportate de partidele politice, datele publicate arată că anii electorali au devenit din ce în ce mai „ieftini", şi asta pentru că, spre deosebire de 2012, suma totală a cheltuielilor în anul 2016 este una chiar mai mică de jumătate la principalele partide parlamentare.
 
Concret, în fiecare an un partid politic cheltuie, în medie, 12.017.455 lei (aproape 2,7 milioane euro), uneori variaţia veniturilor şi cheltuielilor fiind foarte mare: în 2012 au fost cheltuiţi, în medie, 25.269.669 lei, deşi veniturile au fost de 19.608.523 lei, iar în 2014 au fost cheltuiţi, în medie, 11.061.294 lei, deşi veniturile au fost de 8.433.416 lei.
 
 
Potrivit Legii 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, acestea au obligaţia de a raporta anual cheltuielile înregistrate, inclusiv cu publicarea în Monitorul Oficial a listei persoanelor fizice şi juridice care au acordat donaţii mai mari de 10 salarii minime pe economie, a celei cu persoanele fizice şi juridice cu împrumuturi mai mari de 100 de salarii - persoane şi termenele de returnare ale acestora, listei donaţiilor din partea organizaţiilor internaţionale la care partidul e afiliat (bunuri materiale necesare activităţii politice), dar şi cea a veniturilor defalcate pe fiecare tip şi cuantumul total al acestora.

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax Group.

ULTIMA ORĂ
În ce direcţie circulă autobuzul? 80% dintre copii ştiu răspunsul! Testul de logică care îi frustrează pe adulţi. Care e varianta corectă

Lasă-ne feedback despre noul site Gândul.info