Maria Stan
2886 vizualizări 22 ian 2019

”Toţi cei care speră într-o nouă şi mai puternică alianţă între Franţa şi Germania şi aşteaptă semnele că cele două ţări ar putea lua încă o dată cârmele integrării europene vor fi dezamăgiţi,” comentează Financial Times semnarea Tratatului de la Aachen.

”Nu există nimic în tratat care să sugereze că Franţa şi Germania şi-ar dori să deschidă vreun capitol nou în relaţiile dintre ele,” apreciază Josef Janning, un oficial al Consiliul European. 

În 2017, preşedintele Emmanuel Macron vedea tratatul că o cale pentru integrarea mai profundă, din punct de vedere economic şi administrativ, a celor două ţări şi un exemplu pentru restul Uniunii Europene. Răspunsul lui Merkel a fost pozitiv, însă contextul social şi politic s-a schimbat între timp. După 18 ani, Merkel lasă locul altor politicieni la conducerea Germaniei, iar protestele Vestelor Galbene au slăbit autoritatea lui Macron în Franţa.

Contextul european este şi mai puţin favorabil unor iniţiative reformiste prea îndrăzneţe: ascensiunea populismului în Italia, a iliberalismului în Polonia şi Ungaria, la care se adaugă coşmarul ieşirii din UE a Marii Britanii fără un acord.

Până la urmă, în urma negocierilor, prevederile tratatului franco-german s-au îndepărtat mult de ceea ce visa iniţial Emmanuel Macron, devenind o înşiruire de banalităţi diplomatice, apreciază analiştii.

Totuşi susţinătorii lui îl consideră un mare pas înainte. Cele două ţări vor creea un consiliu franco-german de apărare şi securitate, promit o colaborare militară mai strânsă, iar Franţa va sprijini Germania în efortul de a obţine un loc în Consiliul de Securitate al ONU. Tratatul insistă asupra cooperării transfrontaliere dintre regiunile situate la graniţa dintre cele două ţări, care vor putea dezvolta proiecte comune de infrastructură, în energie şi sănătate.

”În mod evident, tratatul are o valoare simbolică,” spune Claire Demesmay (Consiliul German pentru Relaţii externe). ”Dar într-o perioadă în care ideea de Europă unită este tot mai mult ameninţată de naţionalism şi disensiuni, simbolurile sunt importante.”

Preşedintele Klaus Iohannis a participat la semnarea Tratatului de la Aachen ca reprezentant al României, care deţine preşedinţia rotativă a Consiliului UE.

"În contextul european actual, consolidarea proiectului european este o necesitate profundă, a cărei esenţă nu poate sta decât în unitatea şi solidaritatea statelor sale membre. Ceremonia de astăzi are, aşadar, o semnificaţie excepţională, atât pentru cooperarea bilaterală Paris-Berlin, cât şi pentru viitorul Uniunii Europene. Acest nou tratat nu este doar o expresie a voinţei Germaniei şi Franţei de consolidare a relaţiilor lor speciale şi istorice. El reflectă, în egală măsură, expresia sinceră a angajamentului dumneavoastră pentru consolidarea proiectului european. Vă asigur cu toată fermitatea că România a fost, este şi va rămâne în continuare aproape de Franţa şi Germania în urmărirea constantă a acestui obiectiv,” a declarat Klaus Iohannis la ceremonie.

"Aceasta este modalitatea cea mai bună prin care poate fi întărită unitatea şi coeziunea statelor membre. În pofida unor diferenţe inerente de viziune cu privire la viitorul nostru european comun şi privind ritmul şi direcţia dezvoltării noastre, forţa coeziunii se va dovedi, sper, în cele din urmă mult mai puternică. Uniunea Europeană va dăinui şi în viitor prin deschiderea sa şi prin voinţa statelor membre de a acţiona în comun pentru a întări UE în plan intern şi extern. Aceasta este, de altfel, şi ideea fundamentală care ghidează mandatul României la Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene,” a adăugat Iohannis.

Klaus Iohannis, la semnarea Tratatului franco-german de la Aachen

Klaus Iohannis a punctat că este esenţial ca viziunea pentru viitorul Uniunii să se bazate pe priorităţi consensuale, care să evidenţieze valoarea adăugată a proiectului european şi să reflecte nevoile şi aspiraţiile cetăţenilor, adăugând că „victoria consensului în relaţia franco-germană este un exemplu de urmat”.

"În acelaşi timp, "Spiritul de la Aachen” ne va însoţi pe drumul către Summitul de la Sibiu din 9 mai 2019. Modul în care Europa se înţelege pe sine se bazează pe valori comune, fundamentale. Sper că vom putea reconfirma acest lucru împreună, la Sibiu. La Summitul de la Sibiu, mesajul nostru comun trebuie să fie, doamnelor şi domnilor, acesta: avem nevoie de o Uniune puternică, inclusivă, coezivă şi pregătită să facă faţă tuturor provocărilor. Numai astfel putem aduce o perspectivă clară, pozitivă şi generatoare de speranţă cu privire la viitorul nostru comun!”, a mai spus Iohannis.

"Marcăm acest moment la Aachen, un loc care nu putea fi mai încărcat de simbolism, fiind prima capitală a Europei din epoca lui Carol cel Mare. Tratatul de la Élysée semnat de Cancelarul Adenauer şi Preşedintele de Gaulle a pecetluit, la 18 ani după finalul celui de Al Doilea Război Mondial, prietenia celor două ţări, care fuseseră înduşmănite anterior. Semnarea, în 22 ianuarie 1963, a Tratatului de la Élysée a făcut posibil cel mai grandios proiect politic integraţionist din istorie - Uniunea Europeană de astăzi. Renaşterea "spiritului de la Élysée” trebuie să ne redea energia de a continua viziunea şi eforturile predecesorilor noştri de a clădi o Europă puternică, unită şi coezivă. Începând de astăzi, ne va inspira nu numai "spiritul de la Élysée”, ci şi "spiritul de la Aachen”! ” a afirmat Klaus Iohannis.

La ceremonia de semnare a Tratatului de cooperare franco-german de la Aachen, Klaus Iohannis s-a întâlnit cu cancelarul Angela Merkel, preşedintele Franţei Emmanuel Macron, liderii europeni Donald Tusk şi Jean-Claude Juncker. Preşedintele va vizita apoi militarii români din baza NATO de la Geilenkirchen.

Tratatula fost semnat de către preşedintele francez şi cancelarul german în Sala Încoronării a Primăriei oraşului Aachen. După alocuţiunile celor doi, în cadrul evenimentului au mai vorbit premierul landului Renania de Nord-Westfalia, Armin Laschet şi primarul oraşului Aachen, Marcel Philipp.

Ulterior semnării documentului, au susţinut discursuri preşedintele Klaus Iohannis, în calitate de Preşedinţie în exerciţiu a Consiliului Uniunii Europene, preşedintele Consiliului European Donald Tusk şi preşedintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker.

Ideea încheierii unui nou tratat de cooperare franco-german a fost lansată în septembrie 2017, de preşedintele Emmanuel Macron într-un discurs la Sorbona.

Ulterior, cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez Emmanuel Macron au anunţat încheierea viitorului instrument de cooperare printr-o Declaraţie comună, adoptată pe 22 ianuarie 2018, la 55 de ani de la semnarea Tratatului de la Elysée de către preşedintele Charles de Gaulle şi cancelarul Konrad Adenauer, document care a formalizat şi instituţionalizat reconcilierea franco-germană postbelică.

”Tratatul de la Aachen îşi propune să completeze Tratatul de la Elysée, care a pus bazele cooperării bilaterale strânse dintre cele două state, obiectivul noului tratat fiind asigurarea unei convergenţe sporite între Berlin şi Paris, urmărind adaptarea relaţiilor dintre cele două state la provocările cu care sunt confruntate în secolul XXI,” precizează Preşedinţia română, în comunicatul de presă.

Tratatul care a fost semnat la Aachen vine să întărească legăturile dintre Germania şi Franţa, mai ales în domeniile economic, al politicii externe şi de securitate, educaţiei şi culturii, cercetării şi tehnologiei, schimbărilor climatice şi mediului, precum şi în materie de cooperare transfrontalieră şi la nivelul societăţii civile. Cele două state urmăresc aprofundarea angajamentului comun în favoarea securităţii şi a prosperităţii cetăţenilor lor, în cadrul unei Europe mai suverane, unite şi democratice.

”În cadrul noului tratat, cele două state îşi exprimă viziunea conform căreia o cooperare bilaterală mai strânsă contribuie la întărirea Uniunii Europene. Pornind de la acest principiu, Germania şi Franţa aprofundează modelul de succes al unificării europene, stabilind totodată reperele pentru următoarea generaţie în demersul de a continua parcursul european comun trasat încă din 1963.”

Citeşte şi Turnuri de fildeş

Citește și: