Sorin Bogdan
Vasile Măgrădean
Departamentul Politic - Mediafax
6510 vizualizări 12 ian 2019

Traducătorul discursului preşedintelui Consiliului European a povestit pentru Mediafax cum a învăţat acesta să citească în limba română. Dan Mărăşescu este şeful unităţii de traducere în limba română al secretariatului general al Consiliului UE.

”Traducerea nu a fost esenţială, dar e de mare impact faptul că a vorbit în limba română. Lucrăm şi pentru preşedinteke Tusk şi pentru Preşedinţia română, pe legislaţie şi pe declaraţii politice. Am lucrat cu unii colegi din cabinetul preşedintelui Tusk. Discursul şi l-a scris singur dl. Tusk, iniţial în poloneză, apoi a fost tradus în engleză, iar pe acea variantă am lucrat eu, împreună cu un asistent al său, şi cu o colegă româncă, cu care ne-am sfătuit la soluţiile lingvistice," explică Mărăşescu.

"Am şi făcut o înregistrare audio a discursului, ca să îl ajute. L-am ajutat la scris anii, cum a fost 1986, pe care i-am scris cu cuvinte. Noi, traducătorii, am fost impresionaţi de faptul că este foarte talentat la astfel de lucruri, ştie ce este ţ, ă şi ş. Am lucrat câteva ore la traducere, au mai fost modificări pe parcurs. Ne bucurăm că am putut contribui la ceva ce a devenit foarte important pentru români, am fost total surprinşi de efectul pozitiv al discursului, ne dă o satisfacţie a muncii.”

Dan Mărăşescu a absolvit Facultatea de Litere a Universităţii ”Babeş-Bolyai” (UBB) Cluj-Napoca, iar din 2006 lucrează la Bruxelles, la Consiliul Uniunii Europene, ca translator.

Discursul preşedintelui Consiliului UE, rostit în limba română, a fost aplaudat îndelung la ceremonia de deschidere a preşedinţiei Consiliului UE, care a avut loc joi seara la Ateneul Român.

Iată integral, textul discursului rostit de Donald Tusk la Ateneu, în care îşi notase cum să pronunţe cifrele 1300 şi 1986. De remarcat profesionalismul cu care a fost construit în jurul unor simboluri româneşti cu rezonanţă internaţională.

”Sunt foarte mândru şi fericit că voi conduce, împreună cu dumneavoastră, afacerile noastre europene comune în acest semestru al primei preşedinţii române a Consiliului Uniunii Europene. Sunt convins că, în aceste şase luni, veţi interpreta cu energie şi înţelepciune o adevărată Rapsodie română. Sunt sigur că preşedinţia dumneavoastră va fi la fel de energică, de românească şi de europeană ca muzica lui George Enescu. Şi nu o spun doar pentru că ne aflăm la Ateneu în această seară. O spun pentru că ştiu cât de rezistentă şi de creativă este naţiunea română. Cred că, sub bagheta dumneavoastră, orchestra va găsi sunetul potrivit şi că veţi face tot ce vă stă în putinţă pentru a lucra ca o echipă pentru apărarea intereselor Europei.

Veţi fi gazdele Europei şi sunt convins că veţi acţiona în spiritul proverbului: Omul sfinţeşte locul. Am încredere, de asemenea, că veţi acorda importanţa necesară respectării regulilor. În această lume în transformare rapidă, în care viitorul ne va surprinde zi de zi, respectarea regulilor şi ataşamentul faţă de principii vor juca un rol esenţial. După cum spunea Nichita Stănescu într-o frumoasă poezie:

Se apropie viitorul, se aude, se vede

Gândurile pe care le trimit spre el

se-ntorc mai repede ca altădată.

Şi-mi trec scântei şuierând în viteză

prin suflet, vestindu-l întruna.

În mare măsură, depinde acum de România dacă şi în ce fel Europa va depăşi provocările viitorului. Depinde numai de dumneavoastră dacă politica românească va fi pentru Europa un exemplu bun sau un avertisment sever. La reuniunea informală de la Sibiu a Consiliului European va fi în joc concepţia noastră comună în privinţa viitorului Europei. Celor care, îşi imaginează că în Uniunea Europeană, e un semn de putere să acţionezi în afara regulilor convenite şi să găseşti scurtături, le spun că se înşală. Este un semn de slăbiciune. Celor care fac eforturi pentru a apăra valorile europene, libertatea şi drepturile noastre, le spun: continuaţi lupta! Nu uitaţi că provocări vor exista întotdeauna şi că uneori, după cum spunea Mircea Eliade: Lumina nu vine din lumină, ci din întuneric. Şi amintiţi-vă şi de aceste vorbe ale lui Andrei Pleşu: Toate obstacolele ne par ziduri. Problema e să le tratăm drept oglinzi sau ferestre.

România are puterea de a fascina şi de a încânta. În familia mea, prima maşină a fost Dacia o mie trei sute (1300) a socrului meu. Întâmplarea face că, astăzi, socrul fiului meu conduce şi el o Dacie Duster. Totuşi, mai mult decât maşinile româneşti mă fascinează intelectualii şi sportivii români. Mircea Eliade, pe care l-am citat mai devreme, Emil Cioran, dadaistul Tristan Tzara, Eugen Ionescu sunt toţi eroi ai imaginaţiei mele. La fel ca sportivii de seama Nadiei Comăneci şi a Simonei Halep, care încântă publicul din întreaga lume. Dar episodul care mi s-a întipărit cel mai bine în memorie a fost finala Cupei campionilor europeni la fotbal de la Sevilla, din o mie nouă sute optzeci şi şase (1986), când Steaua Bucureşti a învins Barcelona. Şi aş vrea să fac un apel la toţi românii, să apere, în România şi în Europa, fundamentele civilizaţiei noastre politice: libertatea, integritatea, respectarea adevărului în viaţa publică, statul de drept şi constituţia. Să le apere cu aceeaşi hotărâre cu care Helmuth Duckadam a apărat acele patru penalty-uri la rând. Atunci, şi mie mi s-a părut imposibil! Dar el a reuşit. Şi voi veţi reuşi. Pe această cale, vă asigur de tot sprijinul meu.”

Una din replicile fireşti la acest mesaj a venit - fără comentarii - din partea Ambasadei Suediei la Bucureşti.

Europarlamentarul Cristian Preda nu a fost invitat la ceremonia oficială de la Ateneul Român, dar a ţinut să-i mulţumească, în limba poloneză, pe contul său de Facebook.

Aşa cum remarcau analiştii politici, Donald Tusk este un adevărat maestru al discursurilor în momentele esenţiale, iar referinţele culturale pe care le face de fiecare dată - bine aşezate în context - impresionează audienţa. 

Iată ce spunea, în urmă cu exact un an, în discursul de la inaugurarea preluării Preşedinţiei rotative a Consiliului UE de către Bulgaria:

”Patria mea iubită, cât eşti de frumoasă!

Cât de albastru e cerul tău nemărginit!

Cum îţi schimbi înfăţişarea

Dezvăluindu-ţi un şi mai nou farmec la fiecare clipire.

Aceste cuvinte ale lui Ivan Vazov, patronul spiritual al acestui loc, surprind bine spiritul ceremoniei de astăzi. ”Dezvăluindu-ţi un şi mai nou farmec la fiecare clipire” - această reflecţie m-a urmărit astăzi, ca preşedinte al Consiliului European şi ca polonez. Deoarece - ca polonez - înţeleg foarte bine cât efort, curaj şi determinare aveţi nevoie voi, bulgarii, pentru ca patria voastră să obţină succesul european. Nimeni nu vă dă nimic gratis. Voi, şi numai voi, sunteţi autorii acestei descoperiri istorice, ai acestui ”şi mai nou farmec”.

Pentru noua generaţie, teatrul în care ne aflăm este mai legat de numele celebrului actor Zaharia Baharov si de rolul său din serialul ”Game of Thrones”, decât de poezia lui Vazov. Istoria Balcanilor este mai dramatică şi mai interesantă decât scenariul serialului ”Game of Thrones”, chiar dacă din ea lipsesc dragonii. Cu toţii ne-am dori ca prezentul şi viitorul Balcanilor să nu mai semene cu scenariile unor drame. Stabilitate, securitate, prosperitate - asta merită popoarele din întreaga regiune. Iar Uniunea Europeană îşi propune să ajute la transformarea acestui scenariu în realitate.

Este bine că una din priorităţile Preşedinţiei Bulgariei este viitorul Balcanilor de Vest. Cine alţii, dacă nu voi - descendenţii lui Spartacus, moştenitorii celui mai vechi stat al Europei, voi, care nu aţi pierdut niciodată vreun steag în vreo bătălie - ar fi mai potriviţi pentru această importantă şi extrem de dificilă sarcină, care este schimbarea perspectivei Europei asupra întregii regiuni. Întotdeauna aţi fost curajoşi şi hotărâţi - ceea ce aţi confirmat şi în ultimii ani - şi de aceea cred că, in timpul preşedinţiei voastre, veţi fi la fel de eficienţi ca Hristo Stoicikov la Cupa Mondială acum un sfert de secol. Cu un Prim Ministru în stare să-i înspăimânte pe mulţi, ca un războinic trac, cu siguranţă veţi reuşi.

Vă mulţumesc.”

 

Citește și: