Gandul.info
Liviu Dadacus - Mediafax
625 vizualizări 22 ian 2018

Proiectul de lege prevede, astfel, că „Refuzul persoanelor citate la comisia de anchetă de a se prezenta la audieri, de a furniza informaţiile solicitate sau de a pune la dispoziţia acesteia celelalte documente sau mijloace de probă deţinute, utile activităţii comisiei, este considerat împiedicare a aflării adevărului, constituie infracţiune, se pedepseşte cu închisoarea de la 8 zile la 3 luni sau cu amendă penală în valoare de 10.000 lei şi cu pedeapsa complementară de interzicere de a ocupa o funcţie publică timp de 3 ani”.

Orice persoană poate cădea sub incidenţa acestor prevederi legale, fiind obligată să se prezinte sau să ofere informaţii.

Astfel, potrivit propunerii legislative, Comisia de anchetă poate cita orice persoană care ar putea avea cunoştinţă despre o faptă sau o împrejurare de natură să servească la aflarea adevărului în cauza care formează obiectul activităţii comisiei, iar persoanele citate au obligaţia să se prezinte în faţa comisiei de anchetă parlamentară.

CITEŞTE AICI PROIECTUL DE LEGE AL COMISIEI DE ANCHETĂ A ALEGERILOR DIN 2009

În cazuri excepţionale, doar cu acordul comisiei de anchetă, persoana citată poate să răspundă în scris, furnizând informaţiile solicitate, sau poate transmite prin poştă documente sau celelalte mijloace de probă pe care le deţine şi care sunt utile comisiei de anchetă, se mai arată în proiect.

Totodată, proiectul prevede că ancheta parlamentară „nu se substituie anchetei judiciare, având un obiect şi o finalitate diferite, ele putând coexista în ideea unei cooperări şi colaborări loiale între instituţiile statului, chiar dacă acelaşi segment al realităţii este cercetat şi documentat”.

Potrivit propunerii legislative, Comisia de anchetă poate avea acces la orice categorie de informaţii, inclusiv informaţii clasificate, în condiţiile legii.

Oana Florea, care este şi preşedintele Comisiei de anchetă pentru alegerile parlamentare din 2009, a precizat, luni, în conferinţa de presă în care a prezentat acest proiect, că şi-a asumat personal această iniţiativă legislativă şi o va prezenta marţi şi colegilor săi membri ai Comisiei, pentru a le cere un punct de vedere sau susţinerea prin semnătură, după care va depune propunerea legislativă în circuitul legislativ.

Ea a menţionat că proiectul preia în proporţie de 80% sintagme şi principii din cele 4 decizii ale CCR date referitor la activitatea acestei Comisii de anchetă a alegerilor din 2009.

Cea care a refuzat vehement să se prezinte până acum la Comisia de anchetă a alegerilor din 2009 este şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi. Aceasta a trimis deja patru scrisori către parlamentari în care le explică faptul că nu deţine date sau documente care să ajute la clarificarea situaţiei şi lăsând de înţeles că prezenţa sa la comisie nu are obiect.

„În legătură cu adresa dumneavoastră nr. 4c-30/139 din data de 13 noiembrie 2017, reiterez convingerea că obiectul de activitate al comisiei speciale de anchetă a Senatului şi Camerei Deputaţilor pentru verificarea aspectelor ce ţin de organizarea alegerilor din 2009 şi de rezultatul scrutinului prezindenţial constă în <<analiza şi clarificarea unor situaţii de fapt, a unor aspecte sau fenomene sociale relevante, justificat de interesul public de cunoaşte anumite realităţi cu reverberaţii în plan social juridic sau politic'. Sens în care vă aduc la cunoştinţă că nu deţin 'informaţii şi sau documente necesare clarificării împrejurărilor şi cauzelor în care s-au produs evenimentele supuse cercetării parlamentare'" se arată în cea de-a patra adresă transmisă comisiei de Laura Codruţa Kovesi.

 

 

Citește și: