Ana Petrescu
vizualizări 16 feb 2019

„Brexit este un subiect asupra căruia am discutat foarte mult anul trecut pentru că suntem foarte preocupaţi. Noi, UE 27 regretăm decizia luată de Marea Britanie prin referendum. Respectăm această decizie dar asta nu înseamnă că o sărbătorim. Este o problemă majoră. Avem o echipă de negociere şi un foarte bun şef al acesteia, Michel Barnier. Acordul este unul bun. UE 27 l-a aprobat şi acum aşteptăm aprobarea din partea Marii Britanii”, a afirmat Klaus Iohannis, întrebat în cadrul dezbaterii de la Munchen care este poziţia sa pe subiect, ca reprezentant al Preşedinţiei române a Consiliului UE.

Şeful statului a adăugat că există o serie de abordări diferite în Parlamentul britanic, însă poziţia României este în favoarea unui Brexit cu acord pentru a avea o retragere ordonată a Regatului Unit din Uniunea Europeană.

„Sunt multe abordări în parlamentul britanic, iar lumea se întreabă dacă Brexit se va încheia sau nu cu un acord. Ei bine, sincer, nimeni nu are un răspuns acum legat de cum se va încheia acest proces al ieşirii UK din UE. Suntem de acord cu o retragere ordonată, o aprobare a Acordulului care este cel mai bun Acord posibil. În politică este imposibil să găseşti o soluţie ideală pentru ambele părţi. Este întotdeauna nevoie de compromis şi negociere. Acestea sunt negocierile şi am găsit un compromis bun. Chestiunile acestea trebuie clarificate în următoarele săptămâni pentru că ceasul ticăie, 29 martie este data limită şi trebuie să avem un răspuns până atunci”, a explicat Preşedintele României.

Preşedintele a vorbit şi despre necesitatea unei viitoare relaţii cu Marea Britanie, după Brexit.

„Referitor la viitoarea relaţie cu Marea Britanie, aceasta este extrem de importantă pentru noi toţi şi toată lumea este de acord că vom avea o relaţie pe viitor cu UK. Este evident că avem nevoie unii de alţii. Nu este deocamdată clar ce formă va lua Brexit. România este cu siguranţă în favoarea unei retrageri ordonate şi a Acordului negociat şi aprobat de UE 27”, a conchis Iohannis.

 

Iohannis: Răspunsul meu la provocările de securitate şi apărare este coeziunea

Preşedintele Klaus Iohannis declarat, sâmbătă, la cea de-a 55-a conferinţă pentru Securitate de la Munchen, că răspunsul său la provocările de securitate şi apărare de la nivel internaţional este coeziune, în cel mai larg sens al ei.

„Punctul de plecare inevitabil al oricărei discuţii pe teme de securitate şi apărare este complexitatea mediului internaţional actual. Ne confruntăm în acelaşi timp atât cu ameninţări clasice, cât şi asimetrice, din diferite direcţii strategice. Şi acestea nu sunt îngrijorări doar la nivelul politicienilor, al militarilor şi al strategilor. Astăzi, temerile cu privire la securitate reprezintă o preocupare predominantă a cetăţenilor noştri europeni. În acelaşi timp, sistemul internaţional multilateral se află sub o presiune crescândă, iar adaptarea sa la noile realităţi este pentru noi probabil cea mai mare provocare”, a afirmat Klaus Iohannis, discursul susţinut la Munchen.

Acesta a declarat că este prioritară coeziunea pentru România, ca Preşedinţie a Consiliului UE şi toate statele membre trebuie să aibă o abordare unitară asupra securităţii şi apărării şi să pledeze pentru eliminarea diviziunilor.

„Care ar fi trebui să fie răspunsul nostru european la aceste provocări? Răspunsul meu este coeziunea, în sensul său cel mai larg. Întrucât discuţiile cu privire la viitorul Europei sunt prioritare pe agenda europeană în timpul actualei Preşedinţii a Consiliului Uniunii Europene, deţinută de România, este nevoie de o abordare coezivă şi incluzivă din partea Statelor Membre şi a instituţiilor europene. De aceea, acest mesaj de unitate şi de coeziune defineşte fundamental priorităţile Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene. Abordarea noastră se concentrează pe facilitarea consensului, pe eliminarea diviziunilor şi pe găsirea unei poziţii comune în ceea ce priveşte modalităţile incluzive de consolidare a Uniunii. Securitatea şi apărarea nu fac excepţie. Dimpotrivă, acestea reprezintă componente fundamentale ale viitorului Uniunii – ele dau credibilitate acţiunii noastre externe şi sunt o garanţie a faptului că ne păstrăm şi ne dezvoltăm vocaţia noastră pentru multilateralism”, a completat şeful statului.

Klaus Iohannis a adăugat că în ultimii trei ani au fost obţinute rezultate semnificative în mai multe domenii, cum ar fi capacităţile de apărare, cooperare în industria apărării şi angajamente operaţionale.

„De câtva timp, din foarte multe motive, progresul nu a fost uniform. Cu toate acestea, în special în ultimii doi sau trei ani, am obţinut rezultate semnificative în toate domeniile – capacităţi de apărare, cooperare în domeniul industriei de apărare, angajamente operaţionale. De asemenea, am înregistrat progrese semnificative şi în ceea ce priveşte crearea condiţiilor pentru ca Uniunea Europeană să aibă un rol mai ambiţios în gestionarea crizelor civile. Acesta este doar începutul – dar este unul promiţător, oferind o bază solidă pentru activitatea noastră viitoare”, a explicat preşedintele României.

Acesta a vorbit şi despre politica de securitate şi apărare comună care e bazată pe o abordare a UE de a acţiona în cadrul unei coaliţii restrânse.

„Însă nici una din aceste realizări nu ar fi fost posibilă fără o voinţă politică puternică, întărită prin contribuţii concrete din partea statelor membre ale Uniunii Europene. Şi mai important însă, aceste realizări au fost posibile datorită convingerii din ce în ce mai puternice că a coopera în domeniul apărării trebuie să devină regulă, ca singura modalitate de a depăşi fragmentarea care ne periclitează eforturile. 
Politica de Securitate şi Apărare Comună, cu toate dimensiunile sale, se bazează pe credinţa comună a Statelor Membre că a ne trimite oamenii în misiuni sub steagul Uniunii Europene este mai eficient şi mai credibil decât să acţionăm în cadrul unei coaliţii restrânse”, a mai spus Iohannis.

Incluziunea, flexibilitatea şi echilibrul geografic ar trebui să rămână principiile noastre călăuzitoare, a precizat preşedintele Iohannis. În acest sens, el a amintit de PESCO.

„Cooperarea Structurată Permanentă, sau PESCO, este unul dintre răspunsurile la falsa dilemă între eficienţă şi incluziune şi are potenţialul de a genera o evoluţie semnificativă, dacă ne asigurăm că proiectele de cooperare vor contribui la identificarea unor soluţii pentru decalajele existente în asigurarea capabilităţilor la nivel european. Acum ar trebui să ne concentrăm pe implementare. Este nevoie să păstrăm impulsul şi să stimulăm progresul în continuare. Este nevoie să conectăm diferite iniţiative, să ne asigurăm că se coordonează şi se completează reciproc. Este nevoie, de asemenea, să investim mai mult în coeziunea noastră internă, care, în acest caz, se traduce prin convergenţă strategică”, a afirmat şeful statului.

„Obiectivul principal, după părerea mea, ar trebui să fie un Angajament European Sporit. Sporit – deoarece este clar că este nevoie să facem mai mult. European – deoarece astfel de noi eforturi vor fi întreprinse prin intermediul Uniunii Europene, fără a exclude alte structuri. Angajament – deoarece eforturile noastre ar trebui să aibă drept rezultat reînnoirea angajamentului faţă de NATO şi de Naţiunile Unite. Pe aceste linii de acţiune, un input consolidat din partea Uniunii Europene la securitatea internaţională va aduce noi garanţii partenerilor noştri strategici, acelor parteneri de care avem nevoie pentru a fi eficienţi şi credibili. Iar acest lucru duce la întrebarea – este acesta momentul potrivit pentru a fi mai ambiţioşi?”, a completat Iohannis.

Nu în ultimul rând, şeful statului a vorbit despre Summitu de la Sibiu din 9 mai, precizând că evenimentul este o ocazie de a transmite un mesaj de unitate şi de angajament pro-european.

„Fără îndoială, un reper al Preşedinţiei noastre la Consiliul Uniunii Europene va fi Summitul informal de la Sibiu, din data de 9 mai, care va avea loc chiar înainte de alegerile pentru Parlamentul European. Credem că acest Summit va reprezenta un bun prilej să transmitem un mesaj de unitate, de angajament pro-european şi să proiectăm o perspectivă pozitivă pentru viitorul Uniunii Europene. Vom atinge obţine acest obiectiv prin stabilirea, la Sibiu, a direcţiilor Agendei Strategice UE pentru 2019-2024, şi prin aducerea politicilor sale mai aproape de cetăţeni, astfel încât să ne asigurăm că obiectivele UE sunt adaptate cât de mult posibil la aşteptările legitime ale acestora. În acest context, dezbaterea cu privire la alcătuirea viitoarei Agende Strategice a Uniunii Europene va fi instrumentul potrivit pentru a reflecta asupra celor mai bune modalităţi de a dezvolta dimensiunea de apărare şi securitate a proiectului european”, a conchis Preşedintele României.

Iohannis: Să avem grijă la flancul estic

Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat că, în contextul în care situaţia în regiunea Mării Negre este una complicată din punct de vedere al securităţii este nevoie de o abordare unitară a Flancului Estic.

„Mulţi dintre prietenii şi aliaţi noştri nu au fost foarte conştienţi de importanţa regiunii Mării Negre, şi în acest caz mă refer la toată regiunea geografică. Din păcate, am avut evenimente recente care au dovedit că regiunea este una complicată din punct de vedere economic şi al securităţii. Aş spune că multe dintre tensiuni au la bază evoluţiile istorice, dar, din nefericire există tensiuni acolo care au origini mai aproape de timpurile noastre. Lucrurile evoluează şi nu este ceva foarte clar şi nu putem trage o linie şi să zicem «aceasta este partea noastră, aceea este o altă parte». Lucrurile oscilează strategic şi din perspectiva securităţi şi aş spune că regiunea este complicată, complexă, nu este un mediu stabil sau sigur, ci unul în schimbare. Acesta este motivul pentru care România a încercat şi a reuşit în mare măsură să îi facă pe aliţi conştienţi de această situaţia şi am reuşit să creştem conştienţa în NATO. NATO are o strategie pentru Marea Neagră şi are o prezenţă bună în regiune”, a declarat Klaus Iohannis, întrebat care este perspectiva asupra situaţiei din zona Mării Negre.

Preşedintele Iohannis i-a îndemnat pe aliaţi să aibă grijă de Flancul Estic şi să trateze lucrurile într-o manieră serioasă şi unitară.

„De aceea subliniez de fiecare dată şi spun dragi prieteni, dragi aliaţi, vă rog să avem grijă de Flancul Estic. Cred că dacă vrem să facem acest lucru cum trebuie, trebuie să tratăm Flancul Estic într-o manieră serioasă şi unitară. Nu ar trebui să credem că împărţirea Flancului de Nord şi de Sud poate rezolva problemele. Aceasta este o preocupare constantă pentru România”, a completat şeful statului. 

Klaus Iohannis a participat, sâmbătă, la cea de-a 55-a conferinţă pentru Securitate de la Munchen, unde a deschis, în calitate de reprezentant al Preşedinţiei române a Consiliului UE, seria de dezbateri alături de cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele Republicii Arabe Egipt, Abdel Fattah Elsisi, stat care deţine în prezent Preşedinţia Uniunii Africane.

Foto: Administraţia Prezidenţială

Citește și: