Monica Mihai
17288 vizualizări 3 feb 2019

“Acest guvern, această majoritate zdrobitoare, nu a făcut ce-a promis, nu în programul de guvernare, pentru că a primit un vot pentru a face, nu ştiu, lucruri fundamentale pentru România, de a schimba chiar Constituţia (...) Când ai 40% poţi să muţi România la Polul Nord. Asta este cea mai mare enigmă, că deja ei şi-au terminat suflul, repet nu există, nici în Europa, nu există un partid care să câştige atât de clar. În momentul în care câştigi atât de clar eşti obligat de vot, că de aia ai obţinut un vot...”, spune jurnalistul şi analistul Ion Cristoiu.

Jurnalistul vorbeşte despre politica bătută pe loc a PSD, preferată în schimbul asumării, dar şi despre coabitare şi războiul camarilelor.

“Klaus Iohannis are, de regulă, din camarilă, şefii instituţiilor de forţă pe care îi alintă, îi ţine, şi dincolo sunt de la Parlament în diferite instituţii. Deci, întotdeauna a fost, dar în coabitare este o şi mai mare problemă, ivită din caracterul schizofrenic al Constituţiei noastre”.

”O să vedeţi, or să apară unele informaţii, sigur or să apară documente, că la sfârşitul săptămânii, pe acolo, când se duce domnul preşedinte la schi, am înţeles că se fac şi grătare, e o ştire... Le face preşedintele, dar grătarele face şi SPP-ul. Până la urmă SPP-ul a fost la noi un fel de gardă pretoriană, ca să mă refer la împăraţii romani, a preşedintelui”.

Ion Cristoiu a făcut referire la necesitatea schimbării Constituţiei, Codul Penal din vremea lui Ceauşescu comparat cu cel de azi, despre mişcările de pe tabla de şah a politicii româneşti şi cum putem asista la “guvernul meu”, dorit de Klaus Iohannis.

"Constituţia ar mai trebui modificată, şi ar trebui să ducem o campanie, şi în sensul de a da posibilitatea mult mai uşor alegerilor anticipate. Nu se poate, o altă schizofrenie a fost asta cu alegerile. Suntem ţara, cred că din lume, unde e cel mai greu de convocat anticipate"

“Şi PNL şi PSD vor câştiga suflu sau vor pierde suflu, în raport cu prezidenţialele, celelalte partide va fi examenul cum e la computer...”, mai spune despre europarlamentare.

Redăm integral interviul cu Ion Cristoiu:

Monica Mihai: Mai sunt patru luni până la europarlamentare, un test important având în vedere că scrutinul din luna mai este oglinda la ceea ce aşteptăm de la prezidenţialele din iarnă, iar în acest context se pune fireasca întrebare: cine şi ce a făcut în acest mandat. Dacă privim în ţara, PSD a promis mult şi a făcut cât a făcut. Nu avem încă un fond suveran de investiţii, nu avem o lege a lobby-ului, autostrăzile au rămas acolo unde le-am construit în ultimii treizeci de ani, adică pe hârtie, iar Liviu Dragnea spune că se vor transforma în realitate doar dacă vor fi declarate obiective de interes strategic. Românii au însă salarii şi pensii mai mari. De cealaltă parte, opoziţia a fost considerată în şi ultimii doi ani prea slabă să facă faţă, iar partidele nou apărute încă nu au trecut testul electoral. Domnule Ion Cristoiu, de ce nu au făcut ce au promis?

Ion Cristoiu: Asta e o întrebare care se pune mereu în post-decembrism. În cazul PSD, e şi mai gravă această disproporţie pentru că este primul partid politic post-decembrist care obţine un scor devastator, în condiţiile unei opoziţii foarte slabe şi care, acum, la doi ani, şi-a pierdut, cred că îşi pierde, şi majoritatea în Parlament şi principala diferenţă, prăpastie, între ce au promis şi ce au făcut nu e în programul de guvernare, este în votul pe care l-au obţinut. Ei au obţinut un vot zdrobitor, tocmai pentru a schimba lucruri fundamentale în structura statului de drept, inclusiv Constituţia.

”În post-decembrism, chiar şi când preşedintele a fost de aceeaşi culoare politică, între cele două Palate s-au făcut un soi de camarile.”

Monica Mihai: E un scor istoric de 45% pe care l-au obţinut.

Ion Cristoiu: În post-decembrism la noi au fost două mari probleme, probleme care au stat în calea rezolvării unor chestiuni de structură ale statului român. Au fost fie guverne minoritare, interesant că în `92-`96 guvernul PDSR a fost minoritar, deci guvernul de atunci, Văcăroiu, a fost obligat să facă alianţe cu aşa-zisul ”patrulater roşu”, cu PRM şi cu alte partide de stânga, tot PSD, între 2000 şi 2004 a fost tot minoritar, tot aşa, a fost obligat să facă ... Un guvern minoritar şi care depinde de alianţe în Parlament nu poate să facă mare lucru pentru că nu are majoritate zdrobitoare. Sau guverne de coaliţie. E pentru prima dată după decembrie 2016 când avem un guvern care are o majoritate zdrobitoare. Acest guvern, această majoritate zdrobitoare, nu a făcut ce-a promis, nu în programul de guvernare, pentru că a primit un vot pentru a face, nu ştiu, lucruri fundamentale pentru România, de a schimba chiar Constituţia. Asta e faptul că n-au făcut.

Monica Mihai: Şi asta deşi au avut oameni în funcţii cheie.

Ion Cristoiu: Nu, este impropriu spus. Oameni în funcţii cheie înseamnă, însemna până la decembrie 2016, că un partid când vine punea în puncte cheie oamenii săi de partid. De data aceasta în punctele cheie sunt puse nepoate, amante, ibovnice, deci nu, e un fel de...

Monica Mihai: Nu oameni competenţi.

Ion Cristoiu: Da, adică sunt de-ai PSD-iştilor, dar sunt nepoata baronului cutare, fina baronului, sau fiul, şi de asta nu a mers.

Monica Mihai: Există câţiva oameni recunoscuţi de-o parte sau de cealaltă, poate oameni ai preşedintelui Iohannis în funcţii importante, oameni ai PSD? Aşa-zisele camarile?

Ion Cristoiu: În post-decembrism, indiferent, chiar şi când preşedintele a fost de aceeaşi culoare politică, a fost Iliescu cu PDSR-ul sau Emil Constantinescu cu CDR-ul, chiar şi atunci între cele două palate s-au făcut un soi de camarile. La început, alcătuite din consilieri, din oameni apropiaţi celor două persoane, premierul şi preşedintele, şi apoi, încetul cu încetul, din mai multe persoane. Eu i-aş spune un fel de camarilă. Ea s-a accentuat mult după 2014 pentru că e coabitare. Klaus Iohannis are, de regulă, din camarilă, şefii instituţiilor de forţă pe care îi alintă, îi ţine, şi dincolo sunt de la Parlament în diferite instituţii. Deci, întotdeauna a fost, dar în coabitare este o şi mai mare problemă, ivită din caracterul schizofrenic al Constituţiei noastre care e republică semiprezidenţială, adică nu e nici prezidenţială, nici parlamentară şi atunci coabitările sunt dezastruoase. Au fost dezastruoase un pic ale lui Traian Băsescu şi această coabitare e chiar dezastruoasă pentru că nimic nu funcţionează din cauza celor două grupări.

„Când se duce domnul preşedinte la schi, am înţeles că se fac şi grătare. Face preşedintele, dar face şi SPP-ul”

Monica Mihai: Avem aici un exemplu al generalului Pahonţu de la SPP, care am putea să spunem că face parte din camarila preşedintelui Iohannis?

Ion Cristoiu: Asta indiscutabil, în general SPP n-ar trebui să depindă de preşedinte pentru că ar trebui să depindă de Parlament. Nu-i al preşedintelui, Serviciul de Protecţie şi Pază e valabil pentru toţi, şi pentru miniştri, şi pentru... Şi, în general, şefii SPP au fost oamenii preşedintelui.

Monica Mihai: Dar trebuie menţionat că el a fost preluat.

Ion Cristoiu: A fost preluat, de ce este foarte important, SPP-iştii la noi, nu ştiu dacă şi la nivel de guvern, dar la nivel de preşedinte sunt un fel de oameni de casă ai preşedintelui. O să vedeţi, or să apară unele informaţii, sigur or să apară documente, că la sfârşitul săptămânii, pe acolo, când se duce domnul preşedinte la schi, am înţeles că se fac şi grătare, e o ştire... Le face preşedintele, dar grătarele face şi SPP-ul. Până la urmă SPP-ul a fost la noi un fel de gardă pretoriană, ca să mă refer la împăraţii romani, a preşedintelui.

Monica Mihai: Care a şi făcut lucruri pentru preşedinte, în cazul generalului Pahonţu e deja cunoscut că ar fi şantajat sau ar fi fost...

Ion Cristoiu: Nu, în cazul generalului Pahonţu, aici Liviu Dragnea avea dreptate, nu am nicio garanţie, în afară de faptul că SPP-ul are el un serviciu secret, n-am nicio garanţie că SPP-istul care răspunde de un ministru nu raportează. Vă dau un exemplu, un ministru are un SPP-ist, sigur, care îl duce până la uşa casei, dar dacă are şi o iubită, SPP-istul trebuie să meargă cu el. Sigur că...

Monica Mihai: Deja ştie nişte lucruri...

Ion Cristoiu: Dar e obligat să meargă şi obligat să raporteze pentru că, potrivit protocolului, el trebuie să raporteze obiectivul de care mă ocup eu...

Monica Mihai: Ce-am făcut, unde am fost...

Ion Cristoiu: Nu numai asta, se abate de la drum şi trebuie să-l informezi, pentru ca cei de la SPP să obţină, serviciul lor de informaţii, date dacă nu cumva acolo unde se duce el în suburbii sau în Voluntari nu i se pune la cale o capcană. Şi atunci există această suspiciune pe care SPP-ul n-a rezolvat-o nici acum, că ei sunt şi o mare sursă de spionaj în favoarea preşedintelui.

Monica Mihai: De aceea au fost demnitari care au refuzat paza SPP?

Ion Cristoiu: Da, cred că de acolo a pornit, sigur a fost şi o isterie a lui Liviu Dragnea, uluitor este că totuşi nu s-a făcut nimic. Liviu Dragnea, în afară de a vorbi, dacă aţi observat dumneavoastră, putea în Parlament, de aia avea majoritate, putea să şi desfiinţeze SPP. Ştiţi că...

Monica Mihai: Acum nu o mai are, nu mai poate să facă...

Ion Cristoiu: Discutăm mai înainte, discutăm de statul paralel, la majoritatea pe care a avut-o PSD-ALDE putea să desfiinţeze şi SRI-ul sau putea să unească SRI cu SIE, cum au mai discutat, sau puteau să înfiinţeze un fel de FBI în locul DNA-ului, putea desfiinţa DNA, şi SPP-ul putea să-l subordoneze Parlamentului, dar n-au mai făcut nimic, au făcut o comisie din aia... probabil că între timp s-au împăcat.

Monica Mihai: Că tot vorbim de SIE, domnul Vlase?

Ion Cristoiu: Ah, unde îl punem? Nu pot să-mi dau seama, domnul Vlase ştiu că a fost din gruparea lui Tudose, nu-mi dau seama în decizia de a-l numi, desemna, de către preşedinte, cât a fost... poate din afară, poate avea înainte relaţii, sau de la preşedinte ... nu pot la ora actuală să-l identific, faţă de domnul Hellvig care e clar e că omul preşedintelui.

Monica Mihai: E foarte interesant că propunerea a venit din partea preşedintelui Iohannis, exact aşa cum aţi zis şi dumneavoastră, deşi făcea parte din Partidul Social Democrat şi, mai mult, ulterior numirii sale în funcţie ştim că e celebră acea afirmaţie a domnului Dragnea care spune că acesta nu i-a dat nici măcar un telefon din momentul în care a ajuns la SIE. Şi aici vă întreb, de ce ar fi trebuit şeful SIE să-l sune pe domnul Dragnea?

Ion Cristoiu: Nu ştiu, poate că erau prieteni. Bine, aici, deseori, domnul Dragnea se duce la televizor şi spune din acestea, poveşti, basme, dar în cazul instituţiilor de forţă, mai ales ale serviciilor, şi dacă e fratele lui Dragnea până la urmă tot de preşedinte depinde, pentru că e cel care poate să-i ceară... Mai ales în cazul SIE, preşedintele poate să-i ceară date de la SIE. Deci, relaţia între serviciul secret şi preşedinte este mult mai puternică decât, teoretic, între premier, în cazul Dragnea, nefiind nici premier, e greu de presupus că Hellvig sau Vlase depind de Dragnea. Poate cel mult de Dăncilă la bani, dar în rest nu. 

Monica Mihai: În faptul că cei de la PSD nu şi-au îndeplinit promisiunile credeţi că au avut un rol şi interesele personale?

Ion Cristoiu: Nu, totul a pornit de la o altă nebunie care, atenţie, şi aia putea fi rezolvată. În momentul în care s-au câştigat alegerile, s-a descoperit că exista o lege, care nu dădea voie unuia condamnat, adică lui Dragnea, să fie premier. Este ciudat că legea aia putea să fie înlocuită din ianuarie. N-am înţeles nici acum de ce... o înlocuiam, dacă tot ne făceam de cap, şi atunci s-a creat o schizofrenie, adică o dublă comandă ce a paralizat mult din activitatea PSD-ului. Pe de o parte, am avut premierul, sigur, cei doi premieri, cu el al treilea, şi dincolo, în partid, puterea e la Dragnea şi atunci... de regulă, peste tot în lume, premierul este şeful partidului care a câştigat alegerile... şi de aici a venit această... la care s-a adăugat şi un fond de uriaşă suspiciune a lui Liviu Dragnea, adică în permanenţă el acţionează nu cumva să vină cineva să-l răstoarne. PSD are o lungă tradiţie a răsturnărilor, loviturilor de palat, prin restaurante, prin boscheţi şi probabil... şi atunci, cum apare cineva, mai ales premier, atunci imediat intervine Dragnea care nu vrea ca cineva din PSD să crească în aşa fel încât să-i ia locul.

Monica Mihai: Şi aici putem să vorbim şi de Grindeanu care în momentul în care a început să emită propriile păreri, domnul Dragnea a avut grijă să rezolve, am putea spune, această situaţie?

Ion Cristoiu: Premierii, fatal, ajung la asta, pentru că noi luăm o chestiune de bun-simţ: premierul este la cârmă, el conduce, el trebuie să ia decizii. De unde vine marea problemă? Premierul, oricât ar fi, şi dacă ar fi soţia sau soţul lui Dragnea, are momente când trebuie să ia decizii el, sunt momente, nu ştiu, a fost acum povestea cu apa, el trebuie să decidă, ce să facă? Să-l sune pe Dragnea şi să spună, ştiţi...

Monica Mihai: Pot să fac asta, sau ar trebui să spun asta?

Ion Cristoiu: Vin foarte mulţi oameni de afaceri, oaspeţi din străinătate şi spun: ”Vreau să vorbesc cu premierul şi să facem, nu ştiu, să facem un canal” ... şi premierul zice: ”Îmi pare rău, eu nu pot, să discut cu Dragnea”. Deci, automat, un premier devine independent pentru că trebuie să ia decizii pe loc, plus că premierul e cel cu banii, el are pârghiile.

”Sunt aproape sigur că la apel se renunţă, la apel câştigă domnul Ciucă”

Monica Mihai: Ce ziceţi de cazul Ciucă? Curtea de Apel Bucureşti a decis suspendarea decretului de prelungire a mandatului generalului Ciucă cu încă un an, un mandat pe care i l-a dat preşedintele Iohannis în decembrie anul trecut în fruntea Statului Major al Armatei.

Ion Cristoiu: Decizia a fost mai mult mediatică deoarece e în primă instanţă, oricum până nu vine motivarea domnul Ciucă rămâne în continuare, a fost mai mult, aşa, de spectacol mediatic şi sunt aproape sigur că la apel se renunţă, la apel câştigă domnul Ciucă, dar oricum eu am o părere mai aparte în legătură cu comportamentul domnului Ciucă. Domnul general Ciucă trebuia să plece, i se termina mandatul, şefiile marelui Stat Major nu sunt nişte şefii de competenţe. Pe rând, generalii conduc acest mare Stat Major şi, nu întâmplător, după decembrie `89, cu o singură excepţie, nu s-a prelungit. Deci, încă o dată, în cazul domnului Ciucă nu e vorba că a fost dat afară în timpul mandatului, i s-a terminat mandatul.

Monica Mihai: Asta deşi, dacă ne aducem aminte, generalul Ciucă a iscat un mare scandal în 2017 când a anunţat că România va achiziţiona rachete Patriot. Se întâmpla la Smârdan, la un exerciţiu la care participau şi militari americani. La câteva ore, premierul Sorin Grindeanu îl certa pe ministrul Apărări şi tot atunci o reacţie a avut şi Liviu Dragnea. Să ne amintim ce a zis:

Fragment din declaraţiile generalului Nicolae Ciucă, premierului Sorin Grindeanu şi preşedintelui PSD, Liviu Dragnea, din 20 aprilie 2017.

Nicolae Ciucă, Smârdan:”Sistemul Patriot se încadrează în sistemul integrat multilevel de apărare antiaeriană al spaţiului aerian al României. Important este faptul că el va fi demarat în acest an”

Sorin Grindeanu, Şedinţă de Guvern: ”Nu vreau să aflu despre anumite investiţii la Ministerul Apărării decât declaraţii ale Ministrului Apărării”

Liviu Dragnea, Antena 3: ”Ce nu mi-a plăcut a fost (…) declaraţia şefului Statului Major care a anunţat deja că va achiziţiona rachete Patriot. Păi, au finalizat procedurile? Nu e bine să aştepţi derularea procedurilor totuşi? E şeful Statului Major si mă aştept la foarte multă rigoare. (… ) Mai puţine declaraţii şi mai multă acţiune, cred că este mai bine”.

Monica Mihai: Domnule Cristoiu, de unde până unde un şef de partid cere socoteală unui general al Armatei?

Ion Cristoiu: Dar premierul putea să-i ceară.

Monica Mihai: Premierul, da.

Ion Cristoiu: Cel care a greşit grav a fost domnul general, achiziţionarea de rachete nu era achiziţionare de cearşafuri la cazarmă, era vorba de o sumă uriaşă dată din bugetul României, o achiziţie controversată, eu, de exemplu, am contestat nevoia de rachete second-hand, în achiziţiile acestea de armament întotdeauna sunt lucruri care pot fi contestate şi nu trebuia... ce treaba avea şeful Statului Major... el a anunţat în premieră.

Monica Mihai: De ce credeţi că a făcut asta?

Ion Cristoiu: Nu-mi dau seama, oricum a greşit. Nu era vorba de o chestiune strict militară, să spunem că vom trece cu infanteria prin canalul ăla, era vorba de o decizie politică a Guvernului, chiar a coaliţiei majoritare pentru că achiziţia de rachete Patriot costă 4-5 miliarde de dolari, nu putea să anunţe şeful Statului Major... dar mă întorc, domnul Ciucă trebuia să plece când i se termina mandatul.

”Sunt nişte şmecheri care vin la Dragnea şi spun: <Domnul Dragnea, v-am aranjat eu, îl vedeţi pe Trump>”

Monica Mihai: În perioada respectivă se întâmpla încă un lucru interesant în paralel şi anume lobby-ul PSD pe care îl făceau pentru a organiza o nouă întâlnire între preşedintele partidului, Liviu Dragnea, şi Donald Trump. Credeţi că avea vreo legătură declaraţia domnului Ciucă, sau declaraţia domnului Dragnea?

Ion Cristoiu: Achiziţia aceasta de armament care continuă este urmare a unei cerinţe al lui Trump către ţările membre NATO de a spori, de a face 2%, ceea ce înseamnă de a achiziţiona arme de la ei. Trump, ca un mare negustor ce este, chiar mai mare decât funcţia de preşedinte... mai ţineţi minte că l-a şi bătut pe umăr pe Klaus Iohannis, a fost marea victorie a României, şi atunci, dacă aţi observat, aceste achiziţii scapă controlului opiniei publice, opinia publică nu se interesează, deşi este vorba de bani mulţi, sume uriaşe de la buget, şi ele sunt folosite - şi acum e o întreagă dispută cu corvetele - ele sunt folosite de către diferite grupări politice în speranţa că vor obţine nu ştiu ce avantaje. În cazul lui Liviu Dragnea, era o iluzie pentru că poziţia faţă de România în America nu este decisă de preşedinte, preşedintele are alte treburi mai importante, ci sunt acolo doi funcţionari la Departamentul de Stat, unul cred că-i divorţat şi celuilalt cred că ia banca tot, adică pe ideea că sunt oameni din aceştia într-un birou şi orice imagine, orice - şi când vine un nou ambasador îi cere un dosar, dumneavoastră dacă vă trimite mâine ambasador în Uganda ar cere un dosar, poftim, dacă mă trimite pe mine în Angola, deşi la Angola mă mai pricep, habar n-am, şi înainte de a pleca ca ambasador, ăia de la Externe, un funcţionar care răspunde de spaţiul ăla îmi dă un dosar şi dosarul ăla spune: în Uganda, ăla e corupt, ăla e cutare, şi până învăţ eu limba lor, şi până ăla, şi până soţia descoperă unde e mall-ul...

Monica Mihai: Şi coaforul...

Ion Cristoiu: Şi coaforul, în Uganda mai greu... atunci sigur că ai imaginea. Deci politica unei mari puteri faţă de o ţară precum România nu este făcută de preşedintele unei ţări mari, se preocupă de relaţia cu China, cu Rusia, cu Germania...

Monica Mihai: Păi şi atunci de ce credeţi că a insistat Liviu Dragnea să se întâlnească cu Trump, dacă ştia aceste lucruri?

Ion Cristoiu: Staţi un pic că el nu s-a întâlnit, el acolo, poate o să povestească la un moment dat domnul Grindeanu, deci acolo, mi-e greu să vă explic, dumneavoastră sunteţi tânără, nu ştiţi, deci în America sunt tot felul de şmecheri care se dau români, da? Şi vine, pun mâna pe unul, un papagal de la noi, un politician, şi spune: ”Fii atent aici, îţi aranjăm noi”, chiar şi cu preşedintele se întâmplă aşa, adică se duce preşedintele în vizită şi poporul român, opinia publică din România, aşteaptă cu sufletul la gură, dumneavoastră nu mai ţineţi minte, nu ştiţi, a stat cinci minute sau a stat zece minute? ... Fac o paranteză, m-am amuzat mult şi l-am supărat rău atunci pe domnul Năstase, a fost o întreagă telenovelă, s-a dus într-o primă vizită la Bush şi după asta s-a dat ca ştire pe toate televiziunile că, în timp ce doamna Năstase era în bucătărie cu doamna Bush, nu ştiu ce făceau în bucătărie, la Casa Albă, a deschis uşa Bush, probabil căuta ceva să mănânce, şi atunci doamna Năstase a zis : ”Când intrăm în NATO?”  Am dat un exemplu... şi când vine preşedintele, având în vedere că în România lumea e înnebunită, aoleu, l-a bătut pe umăr, nu l-a bătut umăr...

Monica Mihai: A dat mâna cu el, a făcut poză, a zâmbit la poză...

Ion Cristoiu: Şi mai ales dacă ai stat mai mult, dacă ai intrat şi a fost programat 20 de minute...

Monica Mihai: Ai stat o oră deja e ştire, breaking news peste tot...

Ion Cristoiu: Şi atunci în jurul ministrului, şeful Departamentului de Stat pentru Externe sau la apărare sau la preşedinţie, sunt nişte şmecheri, vin la Dragnea şi spun: ”Domnul Dragnea, v-am aranjat eu, îl vedeţi pe Trump, şi vă spun cum. Trump va fi mâine la un restaurant şi...”

Monica Mihai: Şi iei şi tu masă undeva lângă el...

Ion Cristoiu: Păi da, chiar aşa a fost, şi stai şi matale pe acolo, la un moment dat te duci, dar nu s-a dus oficial... stai pe acolo...

Monica Mihai: Şi îl saluţi, şi noi îţi facem poză, o trimitem în ţară şi o să spunem că te-ai întâlnit...

Ion Cristoiu: Şi începe o maşinărie de propagandă, Liviu Dragnea pozat cu Trump, şi aici a fost.

”PSD nu trebuia să accepte respingerea lui Shhaideh de către preşedinte. Se retrăgea în opoziţie”

Monica Mihai: Domnule Cristoiu, la ultimele alegeri PSD a avut un scor istoric de 45%, PSD a anunţat ordonanţe şi a dat ordonanţe peste ordonanţe. Cele mai controversate au fost în domeniul justiţiei, acte care au atras atenţia şi Comisiei de la Veneţia. Răspunsul ministrului Justiţiei la toate criticile a fost următorul:

Fragment din declaraţia ministrului Justiţiei, Tudorel Toader, din 3 octombrie 2018:

”Care e actul normativ prin care putem corecta legile justiţiei? Ordonanţă de Urgenţă. Noi ştim că Comisia de la Veneţia nu e deschisă la OUG, dar nu-i deschisă la ordonanţele care au rolul de a ocoli procedura parlamentară, constituţională. (...) Dânşii au agreat de comun acord, au exprimat agrementul pentru adoptarea unei OUG în sensul celor discutate”.

Monica Mihai: Ordonanţa a fost dată la mijlocul lui octombrie, anul trecut, şi este şi în acest moment contestată, de altfel ca multe alte ordonanţe PSD. Nu era mai uşor să treacă direct prin Parlament?

Ion Cristoiu: Chestiunea justiţiei din România, după părerea mea, nu a fost dezbătută serios. PSD-ul a făcut o mare greşeală de comunicare, ajutată această greşeală şi de faptul că Dragnea are probleme cu justiţia, mai mari sau mai mici. În primul rând este dreptul oricărui partid care ajunge la guvernare, de aia a şi primit votul, să facă legile justiţiei. Ideea că justiţia este o chestiune într-un stat, aşa, în sine, şi că funcţionează după legi proprii, nu e corectă. Sigur că trebuie să ţii cont în legile justiţiei, în Codul penal, în Codul de procedură penală de faptul că eşti înscris în Uniunea Europeană, într-o alianţă. Dacă eram cu Germania fascistă aveam legile de atunci. Când am fost cu Uniunea Sovietică am avut legi, normal, în alianţă. Dar în cazul de faţă a fost o uriaşă, după doi ani de bâlbâială în legătură cu aceste decizii, mă rog a fost acea ordonanţă...

Monica Mihai: Controversată, 13...

Ion Cristoiu: Da, chiar din ianuarie 2017. Nu, controversată... acolo a fost o ordonanţă ciudată, ea a prevăzut un termen de 10 zile până la intrarea în vigoare. Din punctul meu de vedere PSD-ul a pierdut suflu electoral în două împrejurări: când a renunţat la Shhaideh, el nu trebuia să renunţe atunci, trebuia să dea un şah preşedintelui, dar pentru asta trebuie să fii chiar un partid foarte puternic, pentru că aveau...

Monica Mihai: Cum putea să dea şah preşedintelui?

Ion Cristoiu: Nu accepta respingerea de către preşedinte. Se retrăgea în opoziţie. PSD-ului îi lipseşte, din cauza lui Dragnea, această mişcare ieşită din comun. Atunci preşedintele, unu, nu a explicat în cazul Shhaideh, de ce ( a refuzat nominalizarea, n.r) , sigur, au circulat tot felul de zvonuri, dar eu cred că preşedintele atunci, cunoscând bine profilul lui Dragnea, atunci a fost momentul de rupere, de confruntare. El era la pământ, victoria era uriaşă, pe acel suflu, preşedintele a făcut o încercare ”Ia să văd cât de slabi sunt ăştia, slabi de fire” şi a descoperit că erau slabi şi atunci a început. După asta, eu nu dădeam înapoi în ianuarie, dacă tot am făcut-o, aşa cum au făcut-o ei peste noapte (OUG 13, n.r), au dat înapoi, iar au greşit.

Monica Mihai: Cred că a avut un rol important şi societatea civilă, au fost cele mai mari proteste din istoria ţării post-decembriste. Peste un milion de oameni.

Ion Cristoiu: Păi, în Franţa au luat cu asalt Arcul de Triumf şi cu toate astea Macron e în continuare preşedinte.

Monica Mihai: Probabil acolo, din Guvern, au văzut puţin diferit situaţia uitându-se pe geam.

Ion Cristoiu: Câţi, ieşea un milion, şi? Staţi să ne lămurim. Noi nu suntem în Venezuela, noi suntem în România, care este ţară care se supune unor mecanisme democratice. Singura schimbare de guvern, cu excepţia cazului lui Ponta, care a demisionat, facem în Parlament, bun, ies un milion de oameni în stradă, şi? Se schimbă ceva la guvern? Nu. Se schimbă majoritatea? Nu.

Urmăriţi aici partea a doua a ”Gândurilor lui Cristoiu”.

 

Citește și: