Monica Mihai
4148 vizualizări 10 feb 2019

Urmăriţi în continuare, partea a doua a emisiunii ”Gândurile lui Cristoiu #2”. Partea întâi o puteţi vedea AICI.

Monica Mihai: Pentru că tot vorbim de Donald Trump, este destul de controversată şi învestitura lui Trump. În SUA s-a demarat şi o anchetă. Învestitură la care a participat şi preşedintele PSD Liviu Dragnea, împreună cu premierul de la acea vreme, Sorin Grindeanu.

“Cel ce s-a ocupat de învestitura aia a luat parale. Faceţi o poză, o daţi la babuinii ăia din România”

Ion Cristoiu: Păi nu, în SUA… e foarte important. Ideea e că cel ce s-a ocupat de învestitura aia, a luat parale.

Monica Mihai: Celebrele poze.

Ion Cristoiu: Hai să ne întoarcem acuma la unul dintre cele mai comice momente postdecembriste. Uitaţi acolo… Vedeţi?

Monica Mihai: Dragnea salută…

Ion Cristoiu: Păi nu, puneţi încă o dată. Să ne uităm. Deci Trump era la masă, nu ştiu la ce crâşmă…

Monica Mihai: Cred că servesc nişte…

Ion Cristoiu: Nu ştiu… Era la masă. Şi lui îi sunt prezentaţi doi tipi. Unul era Dragnea şi unul era Grindeanu. Din câte ştiu eu, lucrurile s-au petrecut în felul următor: un şmecher, care acum e anchetat, bănuiesc că le-a luat şi paralele la ăştia, a zis “Domn’e, vă duc eu la Trump...”

Monica Mihai: Contra unei sume...

Ion Cristoiu: Da, contra unei sume, faceţi o poză, o daţi la babuinii ăia din România, care oricum vor fi...

Monica Mihai: Impresionaţi...

Ion Cristoiu: Că aţi dat mâna... şi el, am înţeles că şedeau la o masă alături, şi i-a zis lui Trump ”Domn’e, sunt doi admiratori ai dvs din România”. Eu nu cred că ştia cine sunt. Şi au dat mâna...

Monica Mihai: Au făcut poze...

Ion Cristoiu: Pentru poză...

Monica Mihai:100.000 de dolari se pare că a costat această introducere.

Ion Cristoiu: Dacă nu eram noi babuini, nu ţinea asta, pentru că un alt popor sau altă presă spunea: “Băi, şi care e afacerea?”

Monica Mihai: Poate a încercat să impresioneze electoratul PSD prin această asociere de oameni puternici. Preşedintele partidului, alături de cel mai puternic om al lumii, Donald Trump.

Ion Cristoiu: Da, dar depinde cum. Aşa să ştiţi am văzut în America şi am şi scris că… a fost o fotografie cu Bill Clinton tâmplă la tâmplă, te duceai la unul d-ăla de la benzinărie şi făceai o poză. Nu, a fost ceva jalnic atunci, tipic românesc. S-a anunţat la noi că participă la învestirea la ăla, la ăla. Alte comedii sunt astea, prezenţa la rugăciune. Noi suntem, aşa se spune, parteneriat strategic şi când ai un parteneriat strategic, a face un atât de mare tărăboi că te-a primit preşedintele Trump… Chiar şi la preşedintele nostru, mie mi se pare la fel de ridicol deoarece, din moment ce eşti partener, se presupune că vorbeşti la telefon. Astea sunt valabile, aceste vizite, în ţările lumii a treia.

Monica Mihai: Unde nu există parteneriate strategice, unde liderii nu au legături…

Ion Cristoiu: Da, şi imediat se dă în presa din, ziceţi dvs de unde, Angola sau cele două Congo, că întotdeauna le-am confundat…

Monica Mihai: Şi vizita istorică din Cuba, recentă.

Ion Cristoiu: Nu Cuba, nu de aia au facut-o. Nu, de exemplu, vine în Congo, unul dintre ele, că sunt două, mereu le confund, şi liderul e primit la Casa Albă şi toată presa şi televiziunea din Congo, care e evident că e prezidenţială, că nu cred că e democrată, spune: “Un nou succes al Congo pe plan internaţional. Preşedintele nostru a fost primit şi a stat de vorbă mai mult...”

Monica Mihai: Ştiţi ce e ciudat sau spuneţi dvs. Ştia Liviu Dragnea de această anchetă, având în vedere că în luna decembrie a făcut o afirmaţie că s-a deschis un dosar legat de vizita sa în America. De fapt există şi un sincron în acest sens…

Fragment din discursul lui Liviu Dragnea, Consiliul Naţional PSD, 16 decembrie 2018

"Căline! Ştii că ne-au mai făcut nişte dosare. Îţi spun azi, de ziua Vioricăi! Al meu, pe vizita din America de anul trecut. Eu îi spun domnului Uncheşelu să meargă în continuare, dar îi spun unde ajunge: la un ambasador şi să vad dacă îl ţin genunchii, că dacă nu, are o mare problemă".

Monica Mihai: Ştia de dosar?

Ion Cristoiu: Aici este ceva în neregulă. Nu se putea face un dosar pe plan naţional, decât în strânsă legătură cu dosarul de acolo. Deci dacă îl anchetezi pe ăla care…

Monica Mihai: ...care a primit bănuţii.

Ion Cristoiu: Aşa, în primul rând, ăla trebuie să spună că a primit şi de la Dragnea, deci trebuie să recunoască, că aşa… Şi după asta, să spunem că fac ai noştri o anchetă în România, dar singurul efect asupra politicului, electoral, poate fi că afli că, de fapt, poza aia a costat nu ştiu câte sute de mii de euro.

Monica Mihai: Şi nu contravine asta politicii sau filosofiei PSD să cheltuie o sumă atât de mare pentru un asemenea lucru, pentru o poză?

Ion Cristoiu: Nu aveţi nicio grijă, că nu numai PSD-ul. La Washington, acolo, sunt numeroşi şmecheri care - şi când au fost Ludovic Orban, ăştia… Bine, nu aţi fost niciodată acolo. Sunt nişte şmecheri pe acolo, de regulă sunt români şi spun vă duc eu la vicepreşedinte, vă duc eu la şeful Senatului. Ca să fac o autoironie, cred că am fost şi eu într-o delegaţie de jurnalişti la un senator din ăsta… Bine, când am intrat acolo am rămas uimit că el era din ăla… cabinetul lui era plin cu nevastă-sa, cu copiii, dar nu asta… Şi ne-am pozat acolo, el era de fapt… era o sirenă acolo la Congres, era o sonerie, da, şi el se tot uita la ceas. El a zis “Băi, au venit nişte tipi din România…”

Monica Mihai: “Haideţi să facem poză!”

Ion Cristoiu: “Hai să facem poză”, erau toţi fericiţi.

Monica Mihai: Dar nu aţi plătit 100.000 de dolari.

Ion Cristoiu: Nu, nu am plătit. Există şi vă recomand dvs şi telespectatorilor un film, cred că e franţuzesc, s-a dat şi la noi, Quai d’Orsay, unde e un ministru de Externe francez, mai papagal aşa, şi ministru ăsta este tot bătut la cap să primească pe ministrul de Externe nu ştiu care, slovac. Şi ăla nu are niciun chef, că are şi el treabă, avea treburile, bătăliile lui, şi tot filmul avem o obsesie ”Dom’le, nu vreţi să-l primiţi pe...” Dar nu era ideea să facă ceva. Aşa şi dincoace. Nu au nici o semnificaţie din punctul ăsta de vedere, dar repet: are semnificaţie în ţările de baştină. În anumite ţări, că nu cred eu că în Franţa se mândreşte preşedintele Franţei sau... Putin. Iertaţi-mă, ca să vă enervez, vă imaginaţi în Rusia toată presa încântată că Putin a stat de vorbă cu... cu cine? Cu Trump. Şi ruşii spun: “Şi cine-i Trump?”

Citeşte şi Un martir al minciunii

”Ponta şi Obama au vorbit despre baschet. Dar s-a făcut poză”

Monica Mihai: Din contră. Reacţia ar fi contrară. Poze a făcut şi fostul premier Victor Ponta cu Barack Obama, la înmormântarea lui Nelson Mandela şi cu Tony Blair. Acea poză nu a fost atât de controversată ca aceasta.

Ion Cristoiu: Da. Domnul Ponta are momente de umor şi a povestit... acolo era...

Monica Mihai: Acesta este momentul, preşedintele Barack Obama...

Ion Cristoiu: Da, l-a dus Tony... Barack Obama se plictisea de moarte, că ceremonia dura. Chiar s-a făcut şi caz, că făcea curte nu ştiu cui pe-acolo. Asta este alta.

Monica Mihai: Aceasta este de la ONU.

Ion Cristoiu: Şi l-a luat Tony Blair, că era prieten, pe Ponta, şi l-a dus. ”Hai, să te duc şi eu la vagonul ăla”. Şi a povestit Ponta că au vorbit despre baschet. Dar s-a făcut poză. A arătat în România. Iată a stat de vorbă cu... E o prostie, ascultaţi-mă. Nu contează. Poze... Ar trebui să ne mai trezim şi noi. Adică nu înţeleg de ce îşi pot permite politicienii să facă atâta caz că... Nu mai spun ... Vă aduceţi aminte cu preşedintele nostru că l-a bătut ăla pe un umăr...

Monica Mihai: Au fost discuţii puternice şi atunci.

Ion Cristoiu: Da, a fost entuziasm. Cred că ei cînd vin, babuini din ăştia, preşedintele american cheamă pe unul că n-are el... cred el în afară de Putin, preşedintele chinez şi vreo câţiva restul... Şi zice: “Vine în vizită. Cine? Klaus Iohannis. Şi de fapt ce vrea?” Foarte important. Ce vrea, de ce vine, da?

Monica Mihai: Ce vrea de la mine...

Ion Cristoiu: ”Nu vrea... Vrea să ieşiţi în curte şi să-l bateţi pe umăr. - Bine, nicio problemă. Îl batem pe umăr. Şi ce obţin eu?”

Monica Mihai: El nu obţine nimic, celălalt obţine poze.

Ion Cristoiu: Şi cum e Donald Trunp negustor, zice ”Obţinem nişte rachete Patriot. Bine, foarte frumos”. Nu-l costă nimic. Eu când am auzit... erau ditamai liderii de opinie şi erau foarte încântaţi că l-a bătut pe umăr...

Monica Mihai: Aţi zis despre nişte rachete. E foarte interesant că cel care a facilitat această întâlnire a deschis o firmă în România pe contracte militare. Are legătură şi acest aspect?

Ion Cristoiu: E o maşinărie de lobby la Washington, care câştigă din asta. Dar am dat un exemplu. Am vrut să spun că nu sunt impresionat de faptul că ăla a făcut poză, că ăla a fost primit... nu văd... încă o dată. Suntem în UE, suntem în NATO, poate prin anii 90... suntem parteneri strategici, de ce să fim noi încântaţi că au făcut o poză? Aaa, dacă venea domnul Klaus Iohannis şi spunea că ne-au dat vize americanii, da, era un succes. Dar aşa că au făcut o poză...

Monica Mihai: A dat bine în rândul electoratului.

Ion Cristoiu: Foarte rău că a dat bine. Normal era ca electoratul să spună, ”Ei şi?” Mă rog...

”Italianul era prezentat aşa, unul de la parcare, care a făcut operaţii estetice”

Monica Mihai: Ne întoarcem din America în România, cu un subiect mai mioritic. România mereu surprinzătoare şi anume cazul individului, cetăţeanului italian care a operat timp de un an fără să fie medic.

Ion Cristoiu: Nu, fără să aibă parafă.

Monica Mihai: Fără să aibă parafă şi fără să aibă diplomă de medic.

Ion Cristoiu: Când a apărut această ştire şi când s-a aprins vâlvătaia tipic românească ”numai la noi se poate întâmpla”... toate clişeele, am rămas oarecum, am zis stai puţin, dar ceva e în neregulă. Deci, era prezentat aşa unul de la parcare, care se ocupa de parcare, care a făcut operaţii estetice. Totuşi a făcut. Nu cred că... adică nu era imaginea că era un tip care chiar nu ştia să ţină bisturiul. Nu avea parafă. Eu nu spun că...

Monica Mihai: Asta face mai puţin grave lucrurile?

Ion Cristoiu: Nu, asta face gravă capacitatea presei de a simplifica lucrurile. Nu, nu face gravă, dar trebuie precizat. Pentru cei care bocesc România sau ironizează România că era un om care nu avea parafă, dar cunoştinţe avea, că a operat. Adică era în postura unui tip care a condus trei ani o maşină în toată România şi nu avea carnet de şofer. Sigur, este ilegalitate, cutare... Dar nu vreau să prezentăm că într-o ţară ca România, care nu e totuşi Congo, unul din ălea, e totuşi e o ţară civilizată europeană, a fost posibil... pentru că iar ne dăm...

Monica Mihai: Şi totuşi...

Ion Cristoiu: Ia staţi că deja m-am enervat! Iar ne prezentăm într-o lumină mai proastă decât suntem. Una este că el nu avea parafă de medic, da, şi una e să crezi că numai într-o ţară, numai într-o junglă un om poate să facă operaţii, adică a făcut operaţii estetice fără să ştie să facă.

Monica Mihai: Potrivit presei, nu foarte reuşite operaţiile.

Ion Cristoiu: Nu, asta e imaginea. Dar încă o dată. Imaginea pe care a transmis-o în realitate nu e faptul că la noi din birocraţie, ce vreţi, mită cineva a operat fără să...

Monica Mihai: Milă a fost în acest caz.

Ion Cristoiu: Eh, nu. Nu, era ideea aşa. A venit unul de la parcare din Italia, direct din parcare şi acolo, timp de câţiva ani, a operat şi nimeni nu s-a prins. Staţi un pic, el când opera, erau şi asistente, nu cred că ăia nu-şi dădeau seama că ăla nu ştie. Dumneavoastră puteţi să operaţi

Monica Mihai: Nu.

Ion Cristoiu: Păi atunci? Trebuie să aveţi nişte cunoştinţe. Că nu le-a tăiat gâtul la ăia.

Monica Mihai: Dar faptul că acesta a reuşit să se strecoare de toţi paşii procedurali ai Ministerului Sănătăţii... Avem şi o declaraţie a ministrului Sănătăţii, special pentru emisiunea noastră:

Declaraţie Sorina Pintea, ministrul Sănătăţii

”Pentru a putea profesa  în România, el avea nevoie de recunoaşterea diplomelor certificate de Ministerul Sănătăţii prin centrul de resurse umane, avizul de liberă practică eliberat de Colegiul Medicilor, după care trebuia eliberat codul de parafă. Nu ne explicăm cum a reuşit să opereze fără a avea o diplomă, sperăm ca anchetele în curs să elucideze şi acest aspect."

Monica Mihai: Deci, el avea codul de parafă, dar trebuia să-şi…

Ion Cristoiu: Mă scuzaţi că mă întorc, eu discut imaginea. Imaginea pe care o transmitem noi… una este că el... cum a putut să opereze, să opereze, nu să cânte. Opera, da? Fără parafă sau ce-o fi. Asta este una, şi alta este imaginea noastră de ţară subdezvoltată, din secolul XV, în care un tip din parcare operează. Pentru că, totuşi, el a operat. Dumneavoastră puteţi să operaţi?

Monica Mihai: Nu.

Ion Cristoiu: Păi, nici eu, şi presupun că am mai citit ceva la viaţa mea.

Monica Mihai: Şi de ce nu a făcut o facultate în acest sens, dacă era pasionat?

Ion Cristoiu: Nu, eu vorbesc de imagine. Imaginea că în România, cu spitalele ei, care zic că sunt minim moderne, cu asistentele ei, cu bisturiile ei… un tip a operat, a operat fără ca ăia din jur să-şi dea seama… este o gravă jignire adusă poporului roman. Ăia din jurul lui erau atât de analfabeţi în materie de medicină, încât unul care nu ştia… nu ai cum… nu poţi să tai nasul cuiva, dacă nu ştii că ăla e nas. Deci, ştia ceva. În sensul ăsta s-a strecurat. Atenţie, este foarte important. Nu pentru că erau imbecile asistentele. Ştia ceva… nu cum e imaginea că a venit din parcare. Nu-i adevărat. Poţi să vii din zece parcări… şi directorul Academiei Române, dacă se duce să opereze un sân, taie sânul. Nu am auzit până acum… iertaţi-mă, a operat? Cât?

Monica Mihai: A operat. Zeci de persoane. O pacientă povestea că a fost desfigurată prin rinoplastie.

Ion Cristoiu: Una. Şi restul? Păi, dacă el nu ştia deloc, era din parcare, omora… primele trei se plângeau… luaţi-o pe prima pe care a operat-o. S-a dus acasă? Trăieşte? De ce nu face presa serioasă de la noi, dom`ne, câte a operat? Şi atunci, dacă ălea toate supravieţuiesc şi nu le-a măcelărit sânii, nasul... înseamnă că el ştia şi înseamnă că singura noastră vină este faptul că nu a respectat aia cu parafa. Dar nu poţi să spui că în România, într-un spital, nişte oameni normali sunt atât de sălbatici, atât de analfabeţi încât poate să vină unul care nu ştie să opereze şi totuşi operează. Eu fac un elogiu medicinei române. Dacă ei, medicii români, vor să pară imbecili, nu au decât, dar eu nu cred. Şi în presă, vine unul la dumneavoastră, la Mediafax, şi nu ştie... e analfabet. Păi, nu vă daţi seama după primele... e analfabet, nu ştie să citească, da? Păi, nu vă daţi seama? Ce dracu? După primele cinci minute: ”Măi, tu nu ştii să citeşti!” Oricât o fi el de... Ah, poate să nu aibă diplomă, dar să ştie să citească. E o diferenţă. Eu vrea să spun încă o dată: imaginea pe care noi o transmitem este asta: România aia, e o ţară alcătuită din aşa de tâmpiţi, încât nişte medici, şi nişte surori, şi nişte paciente nu şi-au dat seama că ăla nu ştia să opereze. El ştia, ceva ştia.

A ieşit vreo pacientă de acolo zicând: ”Aoleu, ăsta în loc să-mi opereze sânii, mi-a operat şoldul?”

Monica Mihai: Acest medic a lucrat doar în mediul privat, unde, înţeleg eu, era de multe ori singur în sala de operaţie, cu o asistentă sau două ...

Ion Cristoiu: Era cu sânii... era cu pacienta. A ieşit vreo pacientă de acolo zicând: ”Aoleu, ăsta în loc să-mi opereze sânii, mi-a operat şoldul?” Nu, înseamnă că undeva... ştia să taie. Dumneavoastră aţi făcut vreodată vreo incizie? Când vă urcaţi în maşină, pe soţul dumneavoastră îl întrebaţi dacă are carnet sau dacă ştie să conducă?

Monica Mihai: Dacă ştie să conducă.

Ion Cristoiu: Şi după primii zece metri, vă daţi seama că nu ştie să conducă. E altceva că nu are carnet. Una e să spui că nimeni nu şi-a dat seama că el nu ştie... el ştia, da?... şi alta e să spui că a operat fără diplomă, şi avem o problemă. Dar nu în aşa fel, încât să ne batem joc de medici...

”A operat zeci. Şi trăiesc? Au murit? Nu! Înseamnă că a fost bun. Nu avea diplomă, dar a fost bun. Şi era şi privat”

Monica Mihai: Ne mai facem bine ca naţie cu asemenea...

Ion Cristoiu: Păi nu, nu ne mai facem bine. Noi avem această tehnică... era normal ca presa să nuanţeze: omul... a operat una?

Monica Mihai: A operat zeci.

Ion Cristoiu: Şi trăiesc? Au murit? Nu! Înseamnă că a fost bun. Nu avea diplomă, dar a fost bun. Şi era şi privat. Eu dacă m-aş duce şi aş vrea să-mi operez nasul şi ăla vine nu cu bisturiul, vine cu cuţitul...

Monica Mihai: Sunteţi sub anestezie, nu cred că vă daţi seama.

Ion Cristoiu: Hai, lăsaţi. Păi, şi după ce scap de anestezie, nu-mi dau seama că n-am nas?

Monica Mihai: Una din paciente spunea că a ţinut-o o lună de zile cu pansament, tocmai ca să nu vadă ce nenorocire i-a făcut.

Ion Cristoiu: Şi de ce nu a zis atunci? Acum s-a trezit şi... Încă o dată, eu nu îi iau apărarea, eu spun că nu trebuie să ne prezentăm chiar atât de sălbatici... că nu suntem.

Monica Mihai: La prima emisiune aţi făcut o profeţie. Că intensificarea plecărilor dinspre PSD spre Pro România ar putea duce la căderea cabinetului Dăncilă şi instalarea aşa-zisului guvern al lui Iohannis. S-au mai făcut mişcări în acest sens?

”Cred că până la urmă, scopul nu era căderea Guvernului, ci căderea bugetului”

Ion Cristoiu: Să vedem bugetul. Amânarea aceasta care a ţinut şi de - bănuiesc - nişte negocieri cu UDMR, cu baronii locali... cred că până la urmă scopul nu era căderea guvernului, ci căderea bugetului. E mult mai uşor de obţinut. Pentru că e mai uşor să convingi nişte PSD-işti să cadă bugetul, căderea bugetului este numai o lovitură de imagine. Mai ales în povestea asta cu primarii. Şi e altceva să cadă guvernul. Nu cred că vor...

Monica Mihai: Au fost zilele trecute mişcări dinspre filiala Cluj, prin Ioan Rus, care ataca PSD. Să facă parte tot din această strategie?

Ion Cristoiu: Eu când aud de grupul de la Cluj... nu am încredere în domnul Rus. Pentru că domnul Rus este cel care, ca ministru de Interne, a dus la pierderea alegerilor de către domnul Năstase. Dumneavoastră sunteţi tânără, nu mai ţineţi minte. În 2004, domnul Rus a făcut o operaţiune, ca ministru de Interne, de o rară brutalitate împotriva MISA.

Monica Mihai: Detaliaţi, vă rog.

Ion Cristoiu: Pe lângă arestarea lui Ciuvică, a lui Andrei Gheorghe... mie mi s-a părut atunci o provocare, poate să vă spună şi Renate Weber, cred că şi Monica Macovei apare, ei au intrat în forţă în Ministerul de Interne, au făcut percheziţii la... MISA era, nu ştiu dacă mai este, o societate de fanatici, şi această forţare a fost pusă pe seama lui Năstase. Şi în timpul campaniei electorale pentru prezidenţiale, MISA a jucat un rol uriaş în căderea... a fost echipa aia... erau mai răi decât #rezist, mergeau peste tot, demonstrau şi eu suspectez că a fost o operaţiune care a curs în defavoarea lui Adrian Năstase.

Monica Mihai: Aţi fi vrut să fie lucrurile altfel? Era mai bine dacă nu pierdea Năstase alegerile?

Ion Cristoiu: Nu ştiu dacă... eu am spus că nu am încredere în Ioan Rus. Punct. Şi în declaraţiile lui, şi acum, şi în general, când aud de grupul de la Cluj... ce e ăla, grupul de la Cluj? Şi Grupul de la Iaşi. Mă rog, cred că principala misiune a partidului domnului Ponta nu este să fie partid, până acum nu e partid, ci este să destabilizeze PSD. Vom vedea la europarlamentare. Ca să fac o profeţie, eu nu cred că va avea un scor mare la europarlamentare, că nu se defineşte ca partid. El se defineşte ca partidul anti-Dragnea. Şi dacă nu mai e Dragnea preşedinte, partidul ăsta ce face?

Monica Mihai: Nu are timp să vină cu o strategie mai clară până atunci?

Ion Cristoiu: Păi, nu a avut timp până acum? Mie mi se pare normal ca cei care au plecat să spună: ”Plecăm din PSD pentru că... nu ştiu, PSD-ul nu mai e nu ştiu ce, de stânga, de dreapta”... un motiv din ăsta. Nu, ei au plecat din PSD că-s nemulţumiţi de Liviu Dragnea. Păi, a fi nemulţumit de Liviu Dragnea nu e o politică. Deocamdată partidul nu şi-a conturat, deşi se numeşte Pro România, o politică. Cui se adresează partidul ăsta?

Monica Mihai: Şi spuneţi că nu-l vedeţi deocamdată ca un partid, ci mai mult ca să destabilizeze PSD. Înseamnă că ar trebui să fie un plan mai mare. Să fie doar un pion într-un alt...

”Partidul lui Ponta are o altă mare problemă: sunt prea mulţi şefi”

Ion Cristoiu: Atâţia oameni am văzut pioni în România, încât poate să fie... eu am spus că, din punctul acesta de vedere, eu nu văd la ora actuală partidul bine. Şi, doi, partidul are o altă mare problemă: sunt prea mulţi şefi. Dacă aţi observat, au venit Ţuţuianu, Tudose...

Monica Mihai: Şi-a pierdut Victor Ponta din autoritate?

Ion Cristoiu: Nu, dar... Dumneavoastră sunteţi şefă. Imaginaţi-vă că toţi din secţia noastră sunt şefi. Şi cine mai lucrează? Nu, un partid ca lumea are un singur şef. Şi, în general, ceilalţi lucrează. Îl vedeţi dumneavoastră pe Tudose înhămându-se să lipească afişe? Un partid are nevoie şi de cineva care să lipească afişe. Dacă aţi observat, toţi au trecut acolo şi toţi sunt şefi. Ori din punctul acesta de vedere, toată această mişcare nu a fost ”Hai, să întărim partidul!”. Dacă se voia asta, domnul Ponta, nu ştiu, înscria în partid un intelectual, Eugen Simion, nu ştiu, cineva, un mare jurnalist, o mare jurnalistă. Aşa au venit ăia nemulţumiţi dincoace. Bun, şi? Şi la primul eşec al lui Pro România se duc dincolo, cu coada între picioare.

Monica Mihai: Va pleca şi Firea la Ponta?

”Pledez pentru darea Gabrielei Firea afară din partid”

Ion Cristoiu: Nu cred. Dacă o dau afară, şi eu o să pledez pentru darea ei afară din partid...

Monica Mihai: De ce?

Ion Cristoiu: Pentru că, din punct de vedere mediatic, una este să dai un titlu: ”Război în PSD” şi una este să fie ”Gabriela Firea e în afara partidului şi îl critică pe Liviu Dragnea”. Şi? Nici nu e ştire! E normal. Doi: dacă ea este dată afară, PSD scapă de povara Bucureştiului, nu mai avem nicio treabă, noi nu mai suntem... Nu înţeleg de ce o... Ea, dată afară din partid, rămâne primar independent. Primar independent... unde să se ducă? Nu mai are sprijinul partidului. Repet, este foarte important: una este să te provoace o subordonată, până la urmă este subordonata lui Dragnea, din interiorul partidului, şi una este să te provoace din afară. Una este să te atace Tudose din interior... acum a plecat la Pro România... acum se mai dă ştire? Că a mai zis Tudose împotriva lui Dragnea... Şi dacă a zis, ce?

Monica Mihai: Şi nu ar fi un avantaj plecarea ei, pentru Pro România, având în vedere că poate ar duce şi electoratul din Bucureşti, care a votat-o, spre Pro România?

Ion Cristoiu: Nu, nu. Nu are cum să ducă pentru că ea ar trebui să se înscrie în Pro România şi atunci ar trebui domnul Victor Ponta să ne spună în fiecare minut de ce e aglomeraţie în Bucureşti. Nu. Când eşti primar de Bucureşti eşti ca un pilot care conduce un Boeing. Nu am înţeles niciodată mişcările ei, mi-a fost colegă, am şi lucrat cu ea, am făcut şi multe emisiuni, nu am înţeles. Când eşti primar de Bucureşti, ai neapărată nevoie de sprijin politic. Ea uită că, în afară de Dragnea, mai sunt şi ăilalţi acolo: USR, aţi văzut că o toacă, te toacă opoziţia şi eşti vulnerabil. În orice moment, într-un oraş ca Bucureştiul se poate întâmpla ceva care, apropo de medicul ăsta, printr-o manipulare mediatică.. nu ştiu, a căzut un copac peste o grădiniţă, spun o prostie, şi, în acel moment, s-a terminat. E ca la Colectiv. Imediat începe... din cauza asta, pentru că ea s-a ocupat, şi te-ai terminat! Dar dacă ai un partid care te apără...

Monica Mihai: Automat vor veni reacţiile din partea partidului care să amelioreze situaţia.

Ion Cristoiu: Gândiţi-vă, ea pleacă, da? Rămâne independentă, da? Şi cine o ajută pe ea ”politiceşte”? Ca comunicare? Ce partid? PSD-ul nu, PNL-ul nu, că doar n-ori fi nebuni, şi USR-ul nu şi atunci?

Monica Mihai: Oamenii lui Ponta...

Ion Cristoiu: Ei nu sunt aşa de mulţi ca să o sprijine. Nu...

”Ruptura Dragnea-Firea : A fost un fel de gelozie de fiică faţă de cealaltă fiică, numită Carmen Dan”

Monica Mihai: Unde s-a rupt legătura între Dragnea şi Firea?

Ion Cristoiu: Este foarte ciudat! Eu ştiu mai multe lucruri despre... înainte, în timpul campaniei electorale. Sigur că domnul Dragnea a pus-o candidat, sigur a fost bun calculul, pentru că bucureştenii aveau nevoie de cineva care nu era chiar PSD-ist. Gabriela Firea stă foarte prost în partid, ea este considerată în continuare de baroni, ăia care fac partidul, ca fiind outsider din punctul ăsta de vedere, şi eşecul puciului îşi are cauză în ea, pentru că în momentul în care a devenit ea stegarul lor... Repet, partidul ăsta este un partid de baroni, ca şi PNL-ul, de baroni... lideri locali, care ei sunt acolo stăpâni şi ei ţin partidul, da? Oameni de prin `90, care la un moment dat, când au pus-o candidată, au zis - pe drept cuvânt - dar de ce pe asta, care acum a venit, nu a făcut nici politică până acum? A câştigat alegerile, era foarte apropiată de domnul Dragnea, nu exista emisiune la care să vină Dragnea să nu fie şi ea pe acolo prin hol. Invers, la toate emisiunile făcute de mine în campania electorală la B1, niciodată ea nu a venit singură. Întotdeauna a venit cu Dragnea.

Monica Mihai: Şi atunci unde a fost totuşi această rupere între Liviu Dragnea şi Gabriela Firea?

Ion Cristoiu: Există mai multe ipoteze, ipoteza că, până la urmă este soţul care este şi el din Voluntari, primarul din Voluntari... Eu, dacă vreţi o ipoteză paranoică, nu, psihologică să spunem aşa, este că a fost un fel de gelozie de fiică faţă de cealaltă fiică numită Carmen Dan. Cred că, până la urmă, la nivelul lui Dragnea a fost aşa: el avea două fiice, două protejate...

Monica Mihai: Carmen Dan şi Gabriela Firea.

Ion Cristoiu: Şi mai ţineţi minte că scandalul a pornit de la...

Monica Mihai: Şi Viorica Dăncilă...

Ion Cristoiu: Nu, Viorica Dăncilă, nu, nu, a venit mai târziu... dar scandalul din august de acolo a pornit, de la această chestiune... la un moment dat, doamna Firea s-a simţit neglijată, ca protecţie. Cred că asta este explicaţia, că altfel, repet: Gabi Firea are numai de pierdut... Teoriile, ce i-or fi vârând ei în cap, că ea va face ca şi Traian Băsescu sau ca Oprescu... independent... Ea independentă e moartă, pentru că repet: în momentul în care eşti primar de Bucureşti, nici nu trebuie să ai probleme, că tot ţi se fac, că e un oraş din ăsta pe care nu-l rezolvă nici dacă vine NATO. Se poate întâmpla o nebunie, se răstoarnă un tramvai, Doamne-fereşte, ia foc ceva, trebuie să te apere un partid.

Monica Mihai: A existat, totuşi o apropiere, la un moment dat, între Gabriela Firea şi Călin Popescu Tăriceanu? Pentru că, la o emisiune, aceasta a făcut o afirmaţie: ”Eu nu vreau să candidez pentru funcţia de preşedinte al României, însă îl văd pe Călin Popescu Tăriceanu candidat.”

”Funcţia de candidat la preşedinţie pe mulţi i-a popit”

Ion Cristoiu: Da, am uitat, al treilea motiv a fost că ea fusese plasată, umflată în sondaje şi începuse să-i fluture această iluzie, să fie candidată la preşedinţie. Funcţia asta e... funcţia de candidat la preşedinţie pe mulţi i-a popit. Adică pe mulţi i-a distrus ideea ”să fii candidat la preşedinţia PSD” şi toată lumea spune ”Doamnă preşedintă” de pe acuma. Cred că şi asta a fost una din cauze. Mă rog, vom vedea. Eu spun, încă o dată, ea trebuia dată afară din partid, şi ea şi Negoiţă. Pe cont propriu, este greu să te descurci, mai ales dacă eşti Gabi Firea, fără un sprijin de un partid puternic, care să vină să te apere, cum spuneţi dumneavoastră, să sară comunicatorii partidului. Nu ştii niciodată când intri la ananghie, când conduci un oraş ca Bucureştiul. Dacă n-ar conduce... adică Dragnea ce conduce? Nu conduce nimic. Are vreo responsabilitate? Nu! E mai importantă decât cea de premier, pentru că ai nişte lucruri care oricând se pot întâmpla, se poate întâmpla în orice moment o catastrofă. Nu ştiu, cum au căzut atunci copacii, dar gândiţi-vă că mureau vreo trei şi începe rostogolirea...

Monica Mihai: Şi totul se amplifică.

Ion Cristoiu: Păi ce, nu ştiţi rostogolirea mediatică? Începe ăla, şi boceşte, şi mai vine o organizaţie care plânge, care spune, şi vin fiii la televizor şi bocesc, şi vine şi PSD-ul şi spune... Nu, din punctul acesta de vedere eşti vulnerabil.

 

Citește și: