Gandul.info
Ana Petrescu
753 vizualizări 6 nov 2018

Parlamentul European se declară profund îngrijorat de modificările din legislaţia judiciară şi penală din România, în special cu privire la potenţialul de a submina independenţa sistemului judiciar, potrivit unui draft al rezoluţiei care va fi votat în PE, obţinut de Mediafax.

Documentul este doar o variantă de lucru care ar putea fi votată în şedinţa de plen a Parlamentului European, din data de 14 noiembrie.

Potrivit unui comunicat de presă transmis de europarlamentarul PSD Gabriela Zoană, rezoluţia cu privire la statul de drept în România va fi discutată, miercuri, în Comisia pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne din Parlamentul European (LIBE).

Draftul rezoluţiei intrate în posesia Mediafax aminteşte de principiile Uniunii Europene care spune că UE "se întemeiază pe valorile respectării demnităţii umane, libertăţii, democraţiei, egalităţii, statului de drept şi respectării drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor, şi întrucât aceste valori sunt comune pentru Statele membre într-o societate în care prevalează pluralismul, nediscriminarea, toleranţa, justiţia, solidaritatea şi egalitatea între femei şi bărbaţi".

Totodată, draftul aminteşte şi de avizele Comisiei de la Veneţia şi de independenţa sistemului judiciar, care este "consacrată la articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale şi la articolul 6 din CEDO şi reprezintă o cerinţă esenţială a principiului democratic al separării puterilor".

Întrebări despre rolul SRI în Justiţie

Documentul vorbeşte şi despre "existenţa unei dezbateri continue cu privire la rolul Serviciului Român de Informaţii (SRI) şi presupusa sa intervenţie în cadrul activităţilor sistemului judiciar român, ridicând întrebări cu privire la posibila amploare şi modalităţilor unei astfel de ingerinţe; întrucât Comisia de la Veneţia concluzionează că este necesară ”o revizuire amănunţită a normelor juridice privind controlul serviciilor de informaţii".

De asemenea, draftul aminteşte şi despre iniţiativa de revizuire a Constituţiei, în sensul redefinirii familiei şi de referendumul din 6 şi 7 octombrie.

"Întrucât numeroase grupuri pentru drepturile omului şi-au exprimat preocuparea că propunerea ar putea conduce la o încălcare a standardelor internaţionale în domeniul drepturilor omului şi la creşterea discriminării homofobe în România; întrucât revizuirea a fost aprobată în Parlament cu o majoritate de două treimi; întrucât referendumul nu a reuşit să atingă ţintă de participare de 30%", se arată în document.

Sursa menţionată vorbeşte şi despre faptul că "APCE solicită României să respingă noile proiecte de legi care impun ONG-urilor obligaţii suplimentare de raportare financiară, să le modifice în conformitate cu recomandările Comisiei de la Veneţia şi cu OSCE / BIDDO şi să le supună unei largi consultări publice înainte de adoptare".

"Întrucât şeful procurorului general al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) a fost înlăturat din funcţie la 9 iulie 2018 împotriva avizului Consiliului Judiciar, în urma unei hotărâri a Curţii Constituţionale care limita puterile preşedintelui; întrucât, dimpotrivă, Comisia de la Veneţia a declarat că ar fi importantă "întărirea independenţei procurorilor şi menţinerea şi sporirea rolului instituţiilor precum Preşedintele şi CSM, capabile să echilibreze influenţa ministrului (justiţiei)" ; întrucât guvernul român a adoptat o ordonanţă de urgenţă la 15 octombrie 2018; întrucât, până în prezent, 48 de procurori au trebuit să îşi părăsească funcţia după intrarea în vigoare a ordonanţei, ceea ce ar fi putut împiedica un număr mare de investigaţii în curs; întrucât ministrul Justiţiei din România a solicitat demiterea procurorului general la 24 octombrie 2018, acuzându-l că a depăşit autoritatea sa", mai arată draftul rezoluţiei privind România.

În plus, este condamnată ”intervenţia violentă şi disproporţionată a forţelor de Poliţie în timpul protestelor de la Bucureşti din august 2018".

Citeşte şi Vând idealuri

Recomandările Parlamentului European

Oficialii europeni fac mai multe recomandări autorităţilor române:

1. îndeamnă autorităţile române să contracareze orice măsuri care ar dezincrimina corupţia în funcţie şi să aplice strategia naţională anticorupţie; invită autorităţile române să instituie garanţii pentru a asigura o bază transparentă şi legală pentru orice cooperare instituţională şi pentru a evita orice ingerinţă care să depăşească sistemul de verificare şi echilibrare; solicită consolidarea controlului parlamentar asupra serviciilor de informaţii;

2. recomandă cu fermitate reconsiderarea legislaţiei privind finanţarea, organizarea şi funcţionarea ONG-urilor în ceea ce priveşte potenţialul său de a avea un efect intimidant asupra societăţii civile, precum şi în contradicţie cu principiul libertăţii de asociere şi dreptul la viaţă privată şi de a o alinia pe deplin Cadrului UE;

3. îşi exprimă profunda îngrijorare cu privire la restricţiile politice ale libertăţii mass-mediei şi la propunerile de lege penalizând denigrarea României în străinătate şi reintroducând defăimarea în Codul penal;

4. îndeamnă Parlamentul şi guvernul României să pună în aplicare pe deplin toate recomandările Comisiei Europene, GRECO şi Comisiei de la Veneţia şi să se abţină de la orice reformă care ar pune în pericol respectarea statului de drept, inclusiv independenţa sistemului judiciar ; îndeamnă să se continue angajarea societăţii civile şi abordarea chestiunilor menţionate anterior într-un proces transparent şi cuprinzător; încurajează să solicite Comisiei de la Veneţia o evaluare proactivă a măsurilor legislative în cauză înainte de aprobarea lor finală;

5. invită guvernul român să coopereze cu Comisia Europeană în conformitate cu principiul cooperării loiale, astfel cum este prevăzut în tratat;

6. îşi reiterează regretul cu privire la faptul că Comisia a decis să nu publice Raportul UE anticorupţie în 2017 şi solicită cu fermitate Comisiei să reia fără întârziere monitorizarea anticorupţie anuală în toate statele membre; invită Comisia să elaboreze un sistem de indicatori stricţi şi de criterii uniforme uşor de aplicat, pentru a măsura nivelul corupţiei în statele membre şi pentru a evalua politicile lor anticorupţie, în conformitate cu Rezoluţia Parlamentului din 8 martie 2016 privind Raportul anual 2014 privind Protecţia intereselor financiare ale UE;

7. solicită insistent un proces periodic, sistematic şi obiectiv de monitorizare şi de dialog, care să implice toate statele membre, pentru a proteja valorile de bază ale UE în ceea ce priveşte democraţia, drepturile fundamentale şi statul de drept, implicând Consiliul, Comisia şi Parlamentul, în Rezoluţia sa din 25 octombrie 2016 privind instituirea unui mecanism UE privind democraţia, statul de drept şi drepturile fundamentale (Pactul DRF); reiterează faptul că acest mecanism ar trebui să cuprindă un raport anual cu recomandări specifice fiecărei ţări;

8. solicită Comisiei Europene, în calitate de gardian al tratatelor, să monitorizeze acţiunile întreprinse în urma recomandărilor autorităţilor române, continuând să ofere sprijinul deplin României în găsirea de soluţii adecvate;

9. încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluţie Comisiei Europene, Consiliului, guvernelor şi parlamentelor statelor membre şi Preşedintelui României.

 

Citește și: