2710 vizualizări 28 oct 2018

Comisarul european pentru politică regională Corina Creţu a declarat luni, la Bucureşti, că absorbţia greoaie a fondurilor europene este o slăbiciune pe care România o are încă de la aderarea la Uniunea Europeană şi îşi propune un dialog permanent cu Guvernul.

”Politica de coeziune este unul din instrumentele centrale prin care UE a încercat să faca viaţa cetatenilor mai bună. Din prima zi a mandatului meu, am considerat că UE are slăbiciunea de a nu comunica îndeajuns felul în care politica de coeziune îmbunătăţeste viaţa oamenilor. Dincolo de alte benficii precum programul ERASMUS sau libera circulaţie, cred că politica de coeziune e cea mai vizibilă şi cu impactul cel mai mare în viaţa de zi cu zi a cetăţenilor. România e unul din statele beneficiare ale politicii de coeziune. M-am concentrat în ultimele luni să asigur un buget echilibrat, care să contribuie şi dupa 2020 la dezideratul reducerii disparităţile sociale,” a declarat Corina Creţu la conferinţa EuroIMPACT.

Prin fonduri europene, în România au fost ajutate în perioada 2017-2013 un număr de 14.000 de IMM-uri, ceea ce a generat 51.000 de locuri de muncă, pentru 40.000 de apartamente s-au făcut investiţii în eficienţa energetică, 2.488 de şcoli au internet, iar 100 de policlinici au fost modernizate. ”Putem spune că fondurile europene au minimizat efectele crizei economice,” apreciază comisarul european.

”În exerciţiul 2014-2020, România are alocate aproximativ 31 de miliarde euro, inclusiv banii pentru agricultură. Fondurile europene oferă finanţare pentru 60-65% din investiţiile publice din România. Am spus de fiecare dată când au existat probleme în implementarea proiectelor europene, am vorbit de capacitatea greoaie şi capacitatea administrativă redusă. Vorbim de lucruri care nu s-au întâmplat de azi, de ieri sau în ultimul an. E o slăbiciune pe care am avut-o ca ţară încă de la intrarea noastră în Uniunea Europeană, când nu am fost pregătiţi să accesăm o asemenea sumă de bani. În 2007-2011 rata de absorbţie a fost de 4%.(...) Îmi propun ca în restul de mandat care mi-a mai rămas, să am un dialog permanent cu Guvernul, mă angajez să încercăm să îmbunătăţim calitatea slabă a infrastructurii, care limitează perspectivele de creştere economică pentru România şi discut cu autorităţile să urgenteze proiectele în domeniu”, a primis Creţu..

Începând cu următorul ciclu financiar multianual, actorii regionali vor fi încurajaţi să vină cu proiecte de accesare a fondurilor UE: ”Fiecare ţară va fi obligată să acorde direct cel putin 6% din alocaţie regiunilor, oraşelor”. Din 2021, România va primi cu 8% mai multe fonduri europene faţă de actualul exerciţiu financiar multianual.

De această dată, în calitate de comisar european pentru Politică regională, Corina Creţu se află în vizită oficială în România. ”În decursul acesteia, înaltul oficial european se va întâlni cu reprezentanţi de prim rang ai autorităţilor române şi va discuta viitorul politicii europene de coeziune în cadrul a două conferinţe de anvergură,” anunţă Comisia Europeană.

Împreună cu comisarul european pentru Buget şi resurse umane Günther Oettinger, Creţu va participa la conferinţa la nivel înalt "O politică de coeziune incluzivă pentru o Uniune mai aproape de cetăţenii săi", unde se vor afla şi premierul Viorica Dăncilă, Karl-Heinz Lambertz, preşedintele Comitetului Regiunilor şi Vazil Hudak, vicepreşedinte al Băncii Europene de Investiţii. Evenimentul este organizat de Guvernul României.

”Intervenţia mea în cadrul acestei conferinţe se va concentra pe beneficiile politicii de coeziune, care nu sunt nici abstracte şi nici de natură birocratică. Politica de coeziune a Uniunii Europene creează locuri de muncă, generează oportunităţi de dezvoltare economică şi socială, asigură accesul la servicii de educaţie şi sănătate mai bune, contribuie la promovarea incluziunii sociale şi la sprijinirea comunităţilor marginalizate şi, nu în ultimul rând, susţine dezvoltarea reţelelor feroviare şi rutiere. Politica de coeziune este, de fapt, garanţia creşterii calităţii vieţii pentru cetăţenii europeni. Iar rezultatele sunt vizibile şi în România. De la aderarea la UE, în urmă cu 10 ani, România a avut alocate peste 45 miliarde de euro de la UE, pentru propria dezvoltare,” a declarat comisarul pentru politica regională înaintea vizitei sale.

În prima zi a vizitei, comisarul european Corina Creţu se va întâlni cu Viorica Dăncilă, prim-ministrul României, şi cu reprezentanţii Coaliţiei Naţionale pentru Modernizarea României, o organizaţie al cărui principal obiectiv este accelerarea absorbţiei fondurilor europene. De asemenea, înaltul oficial european va participa la conferinţa EuroIMPACT ”Informarea şi îmbunătăţirea comunicării privind politica de coeziune a Uniunii Europene în România”, alături de Rovana Plumb, ministrul fondurilor europene, Victor Negrescu, ministrul-delegat pentru afaceri europene, şi Gabriela Creţu, preşedintele Comisiei de Afaceri Europene din Senatul României, evenimentul fiind organizat de Institutul European din România. La finalul zilei, comisarul pentru politică regională va discuta, în cadrul unei întâlniri bilaterale, cu Vazil Hudak, vicepreşedinte al Băncii Europene de Investiţii, despre investiţiile cu fonduri europene.

În cea de-a doua zi, comisarul Corina Creţu se va întâlni cu Victor Negrescu, ministrul-delegat pentru afaceri europene, pentru a discuta aspecte legate de mandatul României la Preşedinţia Consiliului UE, precum şi cu Jerzy Kwieciński, ministrul polonez responsabil pentru investiţii şi dezvoltare.

Vizita comisarului european pentru politică regională are loc după un schimb de replici cu Darius Vâlcov, consilier al premierului Viorica Dăncilă pe tema absorbţiei fondurilor europene.

Darius Vâlcov, a afirmat că este mai avantajos ca unele proiecte să fie făcute în parteneriat-public privat în România, în condiţiile în care BEI elaborează studii în valoare de 120 milioane de euro.

"Cifrele nu mint niciodata. Hai sa vedem! Comisia Europeana aloca României 150 milioane euro pentru studiile si constructia (inclusiv dotarea) a 3 spitale. Studiile, conform BEI, cei care le si elaboreaza, costa 120 milioane euro. Conform acelorasi studii BEI, constructia si dotarea celor 3 spitale costa 1,2 miliarde euro. (Probabil din cele 30 de milioane euro ramase). Intre timp, statul roman scoate in parteneriat public privat studiul, constructia si dotarea unui spital, cu 140 milioane euro. Asta, ca sa intelegem exact cum stau lucrurile!", a scris Vâlcov pe Facebook.

Mesaj Darius Vâlcov pe Facebook

Corina Creţu i-a replicat joi, tot pe Facebook, că este ”mâhnită” de faptul că discuţiile despre finanţarea din fonduri europene a spitalelor regionale din Craiova, Iaşi şi Cluj ”se duc într-o zonă a speculaţiilor şi disputelor”.

”În legătură cu informaţiile apărute azi în presă referitoare la spitalele regionale de la Craiova, Iaşi şi Cluj, doresc să fac următoarele precizări: În timpul procesului de pregătire a perioadei de finanţare 2014-2020, Ministerul Dezvoltării Regionale a propus Comisiei Europene introducerea acestui obiectiv de construire a celor trei spitale regionale în cadrul Programului Operaţional Regional, cu care Comisia a fost de acord şi, prin urmare, a fost semnat la 23 iunie 2015. Decizia Comisiei Europene a fost întemeiată pe propunerea părţii române. În cadrul acestui program, România a propus utilizarea a 300 de milioane de euro (150 milioane euro finanţare UE, 150 milioane fonduri naţionale) pentru 3 spitale regionale, ce urmau a fi construite la Iaşi, Cluj şi Craiova”, a scris, joi, pe Facebook, comisarul european Corina Creţu.

Deşi a fost susţinută de PSD pentru a ajunge în funcţia de comisar european, relaţiile Corinei Creţu cu conducerea partidului au intrat într-un con de umbră, după ce aceasta a reproşat statului român că nu prezintă proiecte serioase la Bruxelles, deşi sute de milioane de euro aşteaptă să le cheltuim.

”Mă abţin. Cu greu, dar mă abţin să comentez,” a răspuns vineri Dragnea, întrebat dacă e deranjat de acuzaţii. Preşedintele PSD s-a arătat enervat şi de sugestiile lui Traian Băsescu şi Victor Ponta, că Corina Creţu ar fi o variantă mai bună de premier decât Dăncilă.

”Să o pună ei, când or să fie în PSD,” a exclamat Dragnea. ”Ideea că oameni din afara PSD-ului spun PSD-ului care ar fi o variantă bună de premier este o idee pe care eu nu o accept. Asta înseamnă că PSD-ul o susţine în continuare pe Viorica Dăncilă, neavând niciun motiv să nu o facem.” 

Citește și: