Gandul.info
Petriana Condrut
1680 vizualizări 9 nov 2018

“E foarte greu de făcut o selecţie unde a fost corect şi unde nu a fost corect şi atunci, o astfel de măsură de amnistie şi graţiere inclusiv, s-ar justifica. Dar eu nu pot să spun mai mult decât atât, pentru că în momentul în care mi se deschide un astfel de dosar, atunci în mod evident, cei care mă privesc ar spune <<Tăriceanu este direct interesat, pentru că este vizat de un dosar de care încearcă să scape>>, iar eu vreau să demonstrez că toate acuzaţiile sunt false”, a declarat Călin Popescu Tăriceanu în interviul exclusiv pentru Mediafax.

“E cel mai simplu să arăţi cu degetul, să personalizezi acest demers, să spui că e Dragnea, poate Tăriceanu, poate cine ştie pentru folosul cuiva şi atunci sigur că lumea înţelege foarte simplu. Nimeni nu poate sta să explice cetăţenilor la televizor articol cu articol din Codul Penal şi nici eu, pentru că nu sunt jurist de profesie, nu cunosc toate fineţurile, toate detaliile”.

Cât priveşte încercarea de rupere a coaliţiei de guvernare, preşedintele Senatului afirmă: “Simt o presiune mare pentru că sunt aceste atacuri care nu încetează, văd tot felul de distorsiuni ale poziţiilor noastre, orice diferenţă de puncte de vedere este transformată într-un scandal.Se anunţă ruperea coaliţiei, se folosesc tot felul de formule mai bombastice, care să creeze impresia că nu ne înţelegem în coaliţie şi urmează coaliţia să se destrame”.

Suspectat de DNA că ar fi primit 800.000 de dolari mită în dosarul Microsoft, Tăriceanu spune că acuzaţiile procurilor sunt o campanie de fake news: “Partea interesantă a lucrurilor este că acel dosar în care am fost ascultat era dosarul Microsoft, disjuns dintr-un alt dosar şi în momentul în care am cerut să mi se pună la dispoziţie înregistrările, mi s-a comunicat că aceste înregistrări nu mai există pentru că nu aveam nicio calitate în dosar, ca urmare înregistrările s-au distrus”, afirmă Călin Popescu Tăriceanu.

Mai mult, acesta susţine că “la DNA nu s-a schimbat absolut nimic. Continuă să fie scurse informaţiile către presă pe surse judiciare” şi vorbeşte despre solicitările la vremea respectivă (anul 2008) din partea ambasadelor Austriei, Irlandei sau SUA privind Microsoft.

Preşedintele ALDE Călin Popescu Tăriceanu afirmă că nu există, pe ordinea de zi a Congresului ALDE european, care are loc la Madrid, vreun punct privind excluderea formaţiunii sale din grupul european şi neagă speculaţiile privind afilierea lui Dacian Cioloş la grup, pentru că nu are partid.

"Ordinea de zi a Congresului nu conţine astfel de lucruri (n.r. excluderea ALDE). Subiectele sunt prezentate în Consiliul ALDE, afilieri, dezafilieri, nu există niciun punct referitor la excluderea ALDE România. Am auzit aceste lucruri, şi nu o singură dată, văd că este o campanie de dezinformare teribilă. Cioloş, dar nu am auzit nici acest lucru, poate o fi în plimbare pe la Madrid încercând să bată pe la uşi care doar-doar i s-or deschide. Dar nu există nimic pe ordinea de zi care să vorbească despre primirea domnului Cioloş. Există la ALDE posibilitatea primirii, nu numai a partidelor, ci şi a persoanelor individuale. Dar nu am auzit şi nu apare pe ordinea de zi o solicitare individuală din partea domnului Cioloş, pentru că domnul Cioloş, după cum ştiţi, nu are partid", a declarat Tăriceanu.

El şi-a anulat deplasarea la Congresul ALDE European din cauza cererii DNA privind încuviinţarea urmăririi penale pe numele său, transmisă la Senat.

"Există, în schimb, USR, care ştiu că dă târcoale pe la Madrid în aceste zile. Mie îmi pare rău că nu am putut să merg, realmente, pentru că mi-aş fi revăzut prieteni cu care milităm în rândul formaţiunilor liberale de peste 25 de ani, se împlinesc în curând 30 de ani, sunt prieteni vechi. Am vorbit ieri (miercuri - n.r.) cu preşedintele partidului şi i-am explicat că, din cauza acestui dosar care a fost trimis la Senat privitor la începerea urmăririi penale, sigur că nu pot să merg pentru că trebuie să mă ocup de aceste lucruri puţin plăcute pentru mine," a explicat Tăriceanu.

Deputatul USR Cristian Ghinea a declarat că, în cadrul Congresului ALDE european, se va discuta şi situaţia excluderii ALDE România, cererea fiind formulată de un politician austriac în luna august.

Iată transcrierea interviului acordat de Călin Popescu Tăriceanu în exclusivitate pentru Mediafax:

MEDIAFAX: Să clarificăm situaţia din 2008 privind licitaţiile Microsoft. Cum s-a ajuns atunci la emiterea hotărârii de guvern?

Călin Popescu Tăriceanu: Clarificăm situaţia, dar vreau să fac câteva precizări. Prima, la DNA nu s-a schimbat absolut nimic. Continuă să fie scurse informaţiile către presă pe surse judiciare, se dau informaţii false, se fac tot felul de presiuni pentru condamnarea unei persoane în opinia publică înainte de a fi judecată. Fenomenul pe care toţi l-am denumit telejustiţie este brevet marca DNA şi se demonstrează şi în cazul de faţă. Am aflat în ultimele 24 de ore, din surse bine informate, de la diferite canale de televiziune, că aş fi luat mită. Întâi, două milioane de euro, apoi 800.000 de dolari, după aceea 10% din comisionul din contract, după aceea 4 milioane.

Ei bine, împotriva unei astfel de campanii de ştiri false, care este de fake news, promovată de DNA, eu nu am cum să mă apăr dintr-un motiv foarte simplu. Pentru că eu, până în acest moment şi cel mai probabil până săptămâna viitoare, eu nu am posibilitatea să consult dosarul şi să văd care sunt acuzaţiile care mi se aduc. Prin urmare sunt obligat, în condiţiile în care DNA scurge ilegal informaţii, să mă refer la ceea ce a apărut în spaţiul public. Realitatea e că nu am luat niciun ban, niciun leu mită sau alte foloase din partea sau în cadrul acestei afaceri denumite Microsoft. Acum, sigur că sunt supărat şi enervat pentru că nu am cum să demonstrez aceste lucruri, decât în măsura în care voi avea acces la dosar, dar tehnica aceasta de a scurge informaţiile către presă, de a se crea o percepţie defavorabilă, am văzut-o şi în cazul precedentului dosar pe care l-am avut, de mărturie mincinoasă, în care am fost achitat.

Aşadar, mă aştept şi acum ca, în pofida faptului că s-a anunţat că sunt 72 de volume, deci probabil sute, dacă nu chiar mii de pagini, dosarul să fie subţire şi să se bazeze pe ”există suspiciuni rezonabile”, “sunt persoane care declară sub acoperire, sub identitate protejată”, cu presiuni asupra lor, doar, doar vor putea să însăileze ceva.

Şi atunci fac precizările cu 2008 şi hotărârile de Guvern. Atunci au fost emise patru hotărâri de guvern, în perioada în care eram premier. Prima Hotărâre199 din 27 februarie - aceasta stabileşte că obligaţiile de derulare a contractului cu Microsoft trece de la Secretariatul General al Guvernului la Ministerul Comunicaţiilor, pentru că acesta avea tangenţă cu domeniul. Fuseseră hotărâri anterioare, date încă de precedentul Guvern, prin care se stabilise că Secretariatul General este cel care urmează să deruleze contractele. Totuşi, noi am considerat că trebuie făcut acest lucru la Ministerul Comunicaţiilor.

A doua hotărâre, nr 634 din iunie 2008, i se dă Ministerului Comunicaţiei competenţa de a semna un act adiţional la contract, care făcea inventarul licenţelor folosite în administraţie, deci de toate instituţiilor publice. La nivelul anului 2006 erau 39.385, acesta este inventarul pe care îl face ministerul Comunicaţiilor şi care se regăseşte în hotărârea de guvern.

Pentru cei care nu sunt familiari, este vorba despre licenţele Windows din calculatoarele care erau şi sunt în funcţiune în ministere, cei care lucrau utilizau programele Windows, fără ca aceste programe să fi fost plătite. Ştiţi că dacă mergeţi la magazin, ori cumpăraţi calculatorul cu licenţa Windows înăuntru, ori o plătiţi separat.

Noi eram într-o situaţie de ilegalitate şi această situaţie ne crea probleme pentru că s-au primit - documentele nu le am, dar voi încerca să le obţin - s-au primit în decursul timpului, al mandatului meu, mai mult scrisori din partea Microsoft, prin care ni se cerea să intrăm în legalitate. Cu alte cuvinte, să onorăm contractul care a fost încheiat în anul 2004.

A treia Hotărâre adoptată de guvernul pe care l-am condus este Hotărârea 1193 din 24.09 din care se constată, faţă de hotărârea anterioară - funcţionarii au constatat - că preţul licenţelor nu conţinea TVA, asta era legislaţia. Trebuia şi TVA plătit, pentru că asta era legislaţia. Hotărârea adaugă la suma aferentă celor 39.385 de licenţe şi TVA. Ultima Hotărâre este 1451 din 12.11.2008, în care atribuie ministerului Comunicaţiilor competenţa de a semna actul adiţional nr. 4 pentru licenţele folosite în anul 2007 şi 2008, aproximativ 63.000 de licenţe.

În toată perioada în care am fost premier pentru aceste licenţe nu s-a plătit nicio sumă. Din câte ştiu, prima sumă a fost plătită abia în prima jumătate a anului 2009. Aşa că despre ce vorbim? Aceste hotărâri de Guvern nu au creat niciun fel de avantaj firmei, din contră ne-a scos pe noi, Guvernul României, dintr-o situaţie de nelegalitate, în care foloseam licenţele, deci trebuia să achităm pentru dreptul de proprietate intelectuală ale firme Microsoft sumele de bani necesare acoperirii valorilor licenţelor.

MEDIAFAX: Pe reprezentanţii Fujitsu îi cunoşteaţi? Aţi avut vreo discuţie cu ei?

Călin Popescu Tăriceanu: Nu am avut discuţii cu reprezentanţii Microsoft sau Fujitsu pe aceste subiecte. Corespondenţa mi-a fost adresată şi mie şi secretarului general de la acea vreme. Dar pot să vă spun că în acea perioadă, am primit solicitări şi probabil că au fost şi întâlniri cu ambasada SUA, cu ambasada Austriei, cu cea a Irlandei, pentru că firma Microsoft în Europa are sediul în Irlanda, care erau bineînţeles... La noi, chestiunea aceasta se numeşte trafic de influenţă, la ei nu, ei susţin firmele lor naţionale într-o logică ce mi se pare normală şi firească.

Guvernul nu a făcut nicio plată, nici către firma Microsoft, nici către firmele satelit pe care le-au folosit în România, pentru că aici au folosit şi o serie de firme satelite. Mai văd în mass-media că aş fi primit mită de la o firmă austriacă. Aici e interesant, eu cred că există sau a existat la momentul respectiv, că au existat mai multe dosare care s-au ocupat de această chestiune... Dacă nu mă înşel, prin 2015 a apărut în public existenţa unui dosar în baza căruia au fost condamnate nişte persoane. A fost o găşculiţă de băieţi deştepţi, români şi austrieci, care au beneficiat de pe urma acestor contracte şi în momentul în care Poliţia austriacă a început să facă cercetările, au spus <<nu se poate. Austria este o ţară în care nu există corupţie, dar în România ştiţi bine, există corupţi. Ia trimiteţi dosarul în România>>, aşa încât rămâne să ne mândrim cu această etichetă de ţară coruptă.

MEDIAFAX: Aţi găsit o explicaţie de ce nu aţi fost anunţat încă de ieri, de la 15.00, când a ajuns solicitarea DNA la Senat? Aseară nu ştiaţi...

Călin Popescu Tăriceanu: Sunt lucruri care nu mai au relevanţă. Relevantă este această încercare prin care senzaţia mea este că se dă startul la campania electorală. Avem o situaţie în care un candidat la prezidenţiale e anunţat. Poate că se doreşte ruperea coaliţiei. E o încercare de care am mai auzit: încercarea ”Guvernului meu nr. 2”. Ceea ce remarc în continuare este implicarea Justiţiei, dar nu a justiţiei, pentru că justiţia este reprezentată de judecători şi de instanţe, dar implicarea parchetelor şi practic a ceea ce am denumit a statului paralel în jocurile politice din România.

MEDIAFAX: Sunteţi astăzi o victimă a statului paralel?

Călin Popescu Tăriceanu: Mie nu îmi place să pozez în victimă, dar am deja experienţă la activ, nu? Primul dosar care mi-a fost făcut pentru mărturie mincinoasă şi am fost achitat şi sunt zeci de lideri politici care au fost scoşi din joc sau unii au fost aliniaţi frumuşel, cum e domnul Orban de la PNL. Unii au fost trimişi în judecată, alţii au fost chiar închişi. La alţii nu au avut ce să facă, pentru că fiind dosarul foarte subţire, a trebuit să fim achitaţi, cum sunt şi eu, şi alţii.

MEDIAFAX: Sunteţi unul dintre cei mai interceptaţi politicieni. Perioada este între...

Călin Popescu Tăriceanu: 2008-2014, luna noiembrie, când se încheiau alegerile prezidenţiale. Da. Dar nu numai interceptat cu telefonul, am fost anunţat oficial că am fost urmărit audio, video, în baie, pe stradă, la restaurant, unde vreţi şi unde nu vreţi. Peste tot. Partea interesantă a lucrurilor este că acel dosar în care am fost ascultat era dosarul Microsoft, disjuns dintr-un alt dosar şi în momentul în care am cerut să mi se pună la dispoziţie înregistrările mi s-a comunicat că aceste înregistrări nu mai există, pentru că nu aveam nicio calitate în dosar, ca urmare înregistrările s-au distrus.

MEDIAFAX. Spuneaţi că este semnalul că începe campania electorală pentru prezidenţiale. Va fi o luptă grea?

Călin Popescu Tăriceanu: Întotdeauna, campaniile pentru alegerile din România sunt grele, numai că la noi se întâmplă un lucru în ultimii ani. Incapacitatea unora de a câştiga alegerile, de a convinge electoratul, duce ulterior la introducerea în luptă a unor mijloace nedemocratice, adică eliminarea adversarilor, cum s-a întâmplat până acum, încercările de destrămare ale coaliţiei. Aduceţi-vă aminte ce s-a întâmplat în 2015 după demisia Guvernului Ponta şi instalarea Guvernului Cioloş, într-o manieră total nedemocratică, ce nu a făcut decât să sfideze alegerea făcută de cetăţeni. În Parlament era o majoritate care ar fi putut să degaje un prim-ministru şi totuşi, preşedintele a recurs la acea formulă, care este anti-democratică şi asta a rămas în mintea unora care încearcă să repete acelaşi scenariu în momentul de faţă.

MEDIAFAX: Simţiţi o presiune mare asupra coaliţiei pentru ca ea să se destrame?

Călin Popescu Tăriceanu: Simt o presiune mare pentru că sunt aceste atacuri care nu încetează, văd tot felul de distorsiuni ale poziţiilor noastre, orice diferenţă de puncte de vedere este transformată într-un scandal, se anunţă ruperea coaliţiei, se folosesc tot felul de formule mai bombastice, care să creeze impresia că nu ne înţelegem în coaliţie şi urmează coaliţia să se destrame.

 

MEDIAFAX: Preşedintele Klaus Iohannis. L-aţi catalogat în repetate rânduri ca un produs al statului paralel de care vorbiţi. Cum catalogaţi astăzi acţiunile sale?

Călin Popescu Tăriceanu: Eu m-aş fi aşteptat din partea domnului Iohannis, în momentul în care, după o lungă perioadă în care domnia sa a negat existenţa statului paralel, a folosit diverse formule în derâdere pentru această etichetă generică, ca în momentul în care au apărut protoalele secrete dintre Serviciul Român de Informaţii şi CSM, ÎCCJ, Parchetul General, DNA, protocoale care sunt clar nelegale, să spună, nu trebuia să îşi recunoască greşeala, dar să recunoască că avem o problemă serioasă de independenţă a Justiţiei.

Fac o paranteză, la începutul anilor 2000, până la momentul aderării României la UE, una dintre problemele cu care România se confrunta era cea a percepţiei, bazată probabil pe o oarecare realitate, că Justiţia nu e independentă. Că există, dacă nu un control al politiciului, măcar o influenţă semnificativă şi una din cererile UE pe care noi a trebuit să o satisfacem a fost să mergem către reaşezarea independenţei justiţiei. Ceea ce s-a întâmplat este evident. Justiţia a ieşit complet de sub influenţa politicului, ca să intre sub influenţa serviciilor, a procurorilor şi a altor centre oculte din România.

MEDIAFAX: De ce nu aţi reuşit, după doi ani de putere în România, să distrugeţi acest sistem de care vorbiţi? Să îl scoateţi la iveală?

Călin Popescu Tăriceanu: Am reuşit parţial să îl scoatem la iveală. Ceea ce s-a făcut prin legile justiţiei a fost tocmai o formă de asanare a sistemului judiciar din România, în sensul redării independenţei judecătorilor. Nu este aprecierea mea personală, este solicitarea expresă a asociaţiilor magistraţilor, adică UNJR şi AMR. Ei au cerut o seamă de modificări din legile 303, 304 şi 317, împreună cu CSM, pentru că şi ei au constatat funcţionarea defectuoasă, abuzurile, excesele. Aici, salut poziţionarea celor două asociaţii, care vor să restabilească independenţa justiţiei şi îmi place aici să reiau formula pe care judecătorii ar trebui să o aibă în minte şi unii fără îndoială o au, deasupra lor nu există decât legea, nu există nici protocoalele, nici echipele mixte, nici probe care nu pot fi puse la dispoziţia apărării, deci vor o justiţie adevărată.

Cei care au acaparat această putere în statul român se luptă din răsputeri şi în spaţiul public vedem acest conflict, care pentru cei care sunt naivi - şi, din pacăte, sunt mulţi naivi care au avut norocul că nu au experimentat pe pielea lor ce înseamnă “justiţia” din România - cred că este o luptă a partidelor pentru a reveni la ce a fost înainte. Eu vă spun că demersul este clar pentru repunerea justiţiei în drepturile fireşti, pentru revenirea la statul de drept autentic, nu la această parodie stat de drept, în care justiţia nu e făcută de instanţe, ci în locuri dinainte stabilite şi cu soluţii dinainte stabilite pentru cei incomozi, în zona politică, în zona mediului de afaceri, în zona academică, sunt eliminaţi.

MEDIAFAX: Un lider al Opoziţiei spunea că aţi fost dus în direcţia amnistiei tocmai prin deschiderea acestui dosar şi veţi accepta o astfel de ordonanţă. Cum vedeţi varianta unei ordonanţe privind amnistia?

Călin Popescu Tăriceanu: Eu m-am pronunţat de mai multe ori. Este evident că această dereglare totală a justiţiei de aceste forţe oculte ale statului paralel a dus în România la sute şi probabil mii de procese strâmbe. De fapt, România după cum ştiţi, este campioana proceselor pierdute la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în rândul ţărilor membre ale Uniunii Europene. Recent, procesul pe care l-a câştigat la CEDO primarul din Râmnicu Vâlcea, Mircia Gutău, care însă, din păcate, a făcut peste 2 ani de zile închisoare, dacă datele pe care le am sunt corecte. Deci, ce facem în această situaţie în care există sute şi mii de dosare în care nu s-au respectat toate normele şi toate prevederile din Codul Penal şi Codul de Procedură Penală?

E foarte greu de făcut o selecţie unde a fost corect şi unde nu a fost corect şi atunci o astfel de măsură de amnistie şi graţiere, inclusiv, s-ar justifica. Dar eu nu pot să spun mai mult decât atât, pentru că în momentul în care mi se deschide un astfel de dosar, atunci în mod evident cei care mă privesc ar spune “Tăriceanu este direct interesat, pentru că este vizat de un dosar de care încearcă să scape”, iar eu vreau să demonstrez că toate acuzaţiile sunt false. Eu nu vreau să scap printr-o măsură de acest gen pentru că eu ştiu că în acest dosar sunt nevinovat şi vreau să contracarez toate acuzaţiile care mi se aduc.

MEDIAFAX: Când se aduc modificări la legile justiţiei, când se vine cu o propunere nouă, prima chestiune pusă în discuţie este “îl ajută pe Liviu Dragnea, este pentru un lider al puterii”…

Călin Popescu Tăriceanu: Cei care vor să menţină acest sistem în funcţie, în loc să vină cu argumente - pentru că am auzit şi în România, dar şi în străinătate, că legile de reformă a justiţiei afectează independenţa justiţiei. Dar nimeni nu spune, care articol, care literă, care cuvânt? Nu. E cel mai simplu să arăţi cu degetul, să personalizezi acest demers, să spui că e Dragnea, poate Tăriceanu, poate cine ştie pentru folosul cuiva şi atunci sigur că lumea înţelege foarte simplu. Nimeni nu poate sta să explice cetăţenilor la televizor articol cu articol din Codul Penal şi nici eu, pentru că nu sunt jurist de profesie, nu cunosc toate fineţurile, toate detaliile. Numai cei care sunt de specialitate pot să dea aceste explicaţii, care nu sunt însă accesibile publicului larg. Dar, pentru a contracara o astfel de măsură, personalizarea, în felul în care s-a făcut, e cea mai eficientă. S-a şi văzut, de altfel.

MEDIAFAX: Dacă este arma Opoziţiei să spună că o lege este făcută pentru Liviu Dragea sau pentru Călin Popescu Tăriceanu, nu li se pot reproşa forurilor europene că pornesc de la această premisă. Unde greşesc autorităţile române când e vorba de informarea forurilor europene?

Călin Popescu Tăriceanu: Nu putem să spunem că forurile europene nu greşesc pentru că acolo există obiectivitate sută la sută. Forurile europene sunt informate din România. Informaţiile pleacă din România. Cine sunt furnizorii de informaţii? Pe unii din ei îi cunoaştem, cei din Opoziţie, alte surse nu le cunoaştem. Când am cerut Comisiei Europene să ne pună la dispoziţie sursa, ca să vedem de unde şi-au luat informaţiile, nu ne-au pus-o. Prin urmare, cred că România este absolut un caz singular în care Opoziţia, care nu este în stare cu mijloacele democratice pe care le are la dispoziţie să se impună şi să aibă o şansă cât de cât reală la viitoarele alegeri, exportă această problemă. În principal, exportă tema corupţiei care, de fapt, ascunde o luptă politică internă. În spatele acestei teme la care sigur că occidentalii sunt atenţi, sunt sensibili şi spun “dacă sunt oameni din România care reclamă că în România e corupţie, atunci sigur că trebuie să le dăm crezare”, noi exportăm aceste lucruri în Parlamentul European, în spaţiul public european, cum nu face nicio ţară. În loc ca aceste subiecte să fie subiecte de dezbatere în România şi să discutăm corect, onest şi cinstit cu Opoziţia dacă sunt probleme pe legile de reformă a justiţiei, noi bănuim de fiecare dată că există o agendă ascunsă. Pentru că aşa cum ei ne bănuiesc pe noi de o agendă ascunsă, şi eu bănuiesc acelaşi lucru: că Opoziţia nu este de fapt capabilă să câştige cu armele corecte şi încearcă, prin aceste manevre, să pună împotriva noastră şi să pună o presiune care, sigur, nu este câtuşi de puţin plăcută din partea anumitor instituţii europene. A se vedea acum, săptămâna viitoare urmează dezbaterea privind rezoluţia privind statul de drept în România.

Fac o remarcă pe o anumită direcţie. Am spus imediat după ce a apărut raportul Comisiei de la Veneţia că eu consider că este util să analizăm recomandările făcute de Comisia de la Veneţia. Dar subliniez, sunt recomandări. Comisia de la Veneţia nu are pretenţia că poate să dea verdicte şi, cu atât mai puţin, verdicte categorice, la care nu există comentarii. Şi putem să luăm, să analizăm aceste recomandări şi să le includem în cele trei legi de reformă, care asigură de fapt funcţionarea justiţiei.

Şi ca să înţelegeţi bine că toţi sunt supuşi greşelii, vă dau exemplul uneia dintre recomandările făcute de Comisia de la Veneţia, care cerea României să reconsidere înfiinţarea Secţiei de anchetare a magistraţilor, nou-înfiinţată prin modificările care s-au adus la aceste legi. După ce a venit această recomandare a Comisiei de la Veneţia, cred că la o zi sau două, Consiliul Superior al Magistraturii dă un comunicat public în care salută înfiinţarea acestei secţii, pe care o asigură benefică pentru asigurarea independenţei judecătorilor. Deci Consiliul Superior al Magistraturii, care este garantul independenţei justiţiei, spune că e bine că s-a făcut secţia. Comisia de la Veneţia spune că nu e bine. Comisia de la Veneţia spunea că nu e bine pentru că Parlamentul şi, implicit, coaliţia ar fi susţinut acest lucru, adică noi, majoritatea din Parlament, eram responsabilă cu această prevedere. Ei, uite că CSM spune că e bine. De asta spun că aceste recomandări trebuie luate în seamă, dar ele trebuie analizate pentru că şi Comisia de la Veneţia în ultima perioadă emite mai degrabă păreri politice sau de oportunitate decât opinii strict juridice.

MEDIAFAX: Vă este teamă ca, în perioada următoare, să nu apară vreo valiză în câmp care să vă vizeze?

Călin Popescu Tăriceanu: De când sunt în politică am început să mă obişnuiesc cu tot felul de lucruri. Dosarul acesta care a apărut, aşa, pe nepusă masă, după ce subiectul fusese închis mă face să vă spun că nu mă surprinde nimic.

MEDIAFAX : Deci poate apărea şi o valiză.

Călin Popescu Tăriceanu: Asta nu am cum să ştiu. Nici dumneavoastră nu puteţi să ştiţi. Dar sigur că poate să fie vreun ţăran care să găsească cine ştie ce documente pe care să le dea vreunui ziarist cu ochi albaştri.

 

 

Citește și: