Silviu Bănilă
1237 vizualizări 15 apr 2018

Un nou studiu oferă o explicaţie pentru acest fenomen, precizând că de vină pentru zona misterioasă ar fi impurităţile, precum cărbunele şi algele, scrie livescience.com.

 

„Am arătat că zona întunecată este acoperită de un strat fin de praf şi cărbune negru, care oferă nutriţie pentru algele închise la culoare”, a declarat unul dintre autorii studiului, Alun Hubbard, profesor la Norway's Centre for Arctic Gas Hydrate, Environment and Climate.

 

Stratul de gheaţă acoperă circa 80% din teritoriul Groenlandei - 1,7 milioane km pătraţi - o zonă de trei ori mai mare ca Texasul, informează National Snow and Ice Data Center. Gheaţa are o grosime medie de o milă (1,6 km) şi „reţine” 8% din cantitatea globală de apă proaspătă. Dacă s-ar topi complet, nivelurile globale ale apelor ar creşte cu 7 m, informează NASA.

 

Pe fondul acestei perspective apocaliptice, cercetătorii au încercat să înţeleagă de ce topirea stratului de gheaţă din Groenlanda a fost accelerată în decursul ultimelor decenii.

 

Zăpada şi gheaţa de un alb orbitor oferă o reflexie ridicată (albedo), însemnând că reflectă mai multă energie solară decât absorb. Zonele întunecate şi apa topită, dimpotrivă, absorb mai multă energie şi pot duce la accelerarea ritmului de topire a stratului de gheaţă. Aşadar, „zona neagră” a Groenlandei a devenit o adevărată „bătaie de cap” pentru cercetători.

 

„Faptul că o mare porţiune din flancul vestic al blocului de gheaţă a devenit întunecată înseamnă că topirea este de cinci ori mai accentuată decât în cazul zonelor acoperite de zăpadă”, a spus Hubbard.

 

Hubbard şi colegii săi au mers în Groenlanda în august 2014 şi au folosit o dronă pentru a realiza imagini HD ale secţiunii „negre”. În timp ce crevasele şi apa topită au explicat existenţa unora din punctele negre, cercetătorii au observat că mare parte din suprafeţele întunecate prezintă impurităţi uniforme. Aceste impurităţi includ praful acumulat de-a lungul timpului, generat de focurile şi fabricile aflate la mulţi km depărtare, precum şi algele închise la culoare, care pot supravieţui în ecosistemul dificil din Groenlanda.

 

Descoperirile au fost publicate în revista Nature Communications, luna viitoare. Cercetătorii au scris că sursa impurităţilor care afectează gheaţa nu sunt înţelese pe deplin.

 

„Algele au nevoie de nutrienţi şi hrană, praf, cărbune organic şi apă”, a explicat Hubbard. „Vara, acestea sunt acolo din plin şi prezenţa algelor explodează. Din cauza faptului că algele sunt închise la culoare, contribuie la accentuarea zonei negre. Avem astfel un efect relativ pozitiv, unde gheaţa absoarbe şi mai multe radiaţii solare, dar produc o topire şi mai accentuată”.

 

 

Credit: Dark Snow Project/J. Ryan/J.Box /A.Hubbard

Citește și: