Silviu Bănilă
486 vizualizări 14 apr 2018

Într-un nou studiu, publicat în 10 aprilie 2018, în revista ştiinţifică Nature Scientific Reports, cercetătorii anunţă au descoperit că microbiomul postmortem al unei persoane poate „prezice” unele afecţiuni, precum bolile de inimă, scrie livescience.com. Studierea microbiomului postmortem i-ar putea ajuta pe cercetători să analizeze sănătatea publică, a declarat Jennifer Pechal, autorul studiului şi totodată cercetător microbiolog în cadrul Michigan State University.

 

În cadrul studiului, cercetătorii au analizat microbiomul postmortem în 188 de cazuri, constatate de laboratorul de medicină legală din Wayne County, Detroit.

 

Oamenii de ştiinţă au descoperit că zone diferite ale corpului uman prezintă populaţii la fel distincte de bacterii. De exemplu, bacteriile din gură sunt diferite de cele din ochi, nas şi urechi. Asemenea populaţii discrete de bacterii au fost descoperite şi în cazul oamenilor vii.

 

Cercetătorii au mai descoperit că microbiomul postmortem se modifică odată cu trecerea timpului. A fost relativ stabil în primele 48 de ore după moartea unei persoane, dar se schimbă ulterior - se reduce diversitatea bacteriilor.

 

„Cronometrul microbial, după cum a fost supranumit recent, este un element care ne poate ajuta să stabilim momentul producerii decesului unei persoane”, a declarat co-autorul studiului, Eric Benbow, entomolog legist în cadrul Michigan State University. După deces, microbiomul unei persoane se modifică în două zile, a mai spus Benbow.

 

Mai mult, microbiomul postmortem oferă indicii privind eventuala boală de inimă a persoanei respective. Cercetătorii au găsit o legătură între boala de inimă şi diversitatea redusă a bacteriilor postmortem. În cazul celor care au suferit de o asemenea afecţiune, microbiomul postmortem are un nivel mai mare al bacteriilor Rothia, cunoscute ca având legătură cu infecţiile inimii.

 

Pe viitor, analizarea microbiomului după deces poate ajuta cercetătorii să supravegheze sănătatea oamenilor, mai ales în zone insuficient deservite de comunitatea medicală.

 

„Pe măsură ce vom extinde cercetarea, rezultatele din perimetrul microbiomului postmortem ar putea oferi informaţii despre sănătatea comunităţii şi am putea interveni în domeniul sănătăţii publice, dacă situaţia o impune”, au precizat cercetătorii.

Citește și: