Clarice DINU
Clarice DINU
73261 vizualizări 15 aug 2017

„Dacă am un contract, cum au fost în trecut cu Discovery, cu National Geographic, şi avem o imagine pozitivă, zicem că se uită cetăţeanul, din Germania, de exemplu, pe National Geographic, „vai ce frumoasă este România”. Mută cu telecomanda şi dă pe un canal de ştiri şi acolo îi apare cu imagini negative despre România. Cetăţeanul acela ce imagine să-şi facă despre ţara noastră? Ce o să spună: asta e România, ce am văzut pe Discovery, sau asta-i România pe care am văzut-o la canalul de ştiri?”, spune Dobre. 

Dincolo de asta, chiar dacă lucrurile încep să se mişte,  problemele nu au dispărut peste noapte. „Există evaziune în turism, îmi asum.Credeţi că avem doar 122.000 de locuri de cazare pe litoralul Mării Negre, că atât sunt clasificate prin Ministerul Turismului?. Eu cred că sunt mai multe”, afirmă ministrul, care pregăteşte o surpriză hotelierilor, în noua lege a turismului. „O să avem un capitol special pentru un sistem electronic pentru evidenţa activităţii de turism din România. Toate unităţile de cazare din România vor fi legate la un server şi la acest server se strâng toate datele. De exemplu, pe noi la Ministerul Turismului ne interesează circulaţia turiştilor în România, câţi turişti avem în România, cum au fost, în ce perioadă au venit, aşa încât să ştim şi investiţiile unde să le prioritizăm”. 

O estimare reală a numărului de turişti nu se poate face în acest moment, afirmă Mircea Dobre, fără a dramatiza afluxul de români către destinaţii precum Grecia, Bulgaria sau Turcia, pentru că „este normală o circulaţie a turiştilor în tot ce înseamnă Uniunea Europeană, şi nu numai”. 

„Normal, ne interesează să păstrăm, în primul rând turiştii români în România pentru că, dacă facem o analiză, cei mai importanţi turişti ai României sunt români. Pe locul doi, sunt tot românii, dar cei plecaţi afară, care muncesc în afara României. Sunt aproximativ 5 milioane. Vin de două ori pe an şi achită pachete de servicii turistice. Şi, normal, pe locul trei sunt turiştii străini care vizitează România. Avem 20 de milioane de români pe care vrem să-i ţinem cât mai mult în ţară”, spune el. 

Întrebat despre preferinţa şefului său de partid, Liviu Dragnea, pentru Brazilia şi nu pentru Costineşti sau Vama Veche, de exemplu, Mircea Dobre spune că l-am văzut pe Liviu Dragnea şi în Delta Dunării sau la pescuit şi „nu trebuie să găsim acum soluţii sau să fim populişti, şi să spunem „sunt român, trebuie să stau doar în România””. 

Cât îi priveşte pe turiştii străini, în planul Ministerului Turismului se află piaţa asiatică. „Ştiţi că am desfiinţat birourile de promovare externă, acum o să le reînfiinţăm, dar cu un alt statut, cu un statut diplomatic. Pe partea de Asia vrem să facem o promovare mult mai bună, mult mai intensă, mult mai profundă. Suntem şi în discuţii cu Ministerul Afacerilor Externe să vedem ce soluţii găsim pentru a reduce perioada de acordare a vizelor. După cum ştiţi, pe partea Schengen, dânşii îşi iau viza în 24-48 de ore, pe când la noi durează mult mai mult, câteva zile. Vrem să facem o promovare mult mai intensă, poate nu doar la Beijing să deschidem un birou de promovare, poate şi la Shanghai. Trebuie să ne uităm şi la India, pentru că sunt mulţi cetăţeni indieni care s-ar îndrepta spre România, dar trebuie să ne cunoască în primul rând. Trebuie să intrăm în zona de promovare şi deja am început nişte discuţii şi s-a realizat chiar şi un eveniment la ambasada României din India. Asia, în general, este o piaţă care trebuie deschisă cât mai mult”, a spus el. Mircea Dobre a mai anunţat că birourile de promovare externă vor fi reînfiinţate, dar vor avea un statut diplomatic, două dintre ele plănuind să fie deschise în China. 

Interviul integral cu Ministrul Turismului, Mircea Dobre

Gândul: Domnule ministru, e vară, e vremea concediilor, lumea fuge către mare, dar fuge în Grecia, în Turcia, în Bulgaria. Cum explicaţi această situaţie? Ce lipseşte României să aibă mai mulţi turişti la mare? 

Mircea Dobre, ministrul Turismului: În primul rând, trăim în Uniunea Europeană. Este normală o circulaţie a turiştilor în tot ce înseamnă Uniunea Europeană, şi nu numai. La fel cum alţi turişti străini vin în România şi, dacă ne uităm pe datele statistice din primul semestru pentru 2017, avem o creştere destul de interesantă pe circulaţia turiştilor în România. Deci nu cred că trebuie să stăm acum şi să analizăm că fiecare român pleacă undeva afară. Normal, ne interesează să păstrăm, în primul rând turiştii români în România pentru că, dacă facem o analiză, cei mai importanţi turişti ai României sunt români. Pe locul doi, sunt tot românii, dar cei plecaţi afară, care muncesc în afara României. Sunt aproximativ 5 milioane. Vin de două ori pe an şi achită pachete de servicii turistice. Şi, normal, pe locul trei sunt turiştii străini care vizitează România. Avem 20 de milioane de români pe care vrem să-i ţinem cât mai mult în ţară. 

Vreţi să-i ţineţi mai mult în ţară. Nu-l ţineţi pe Liviu Dragnea mai mult în ţară, care pleacă în vacanţe în Brazilia, de exemplu. Aţi vorbit cu Liviu Dragnea, care este şi şeful dvs. de partid, să-l întrebaţi „domnule preşedinte, de ce nu veniţi la Costineşti, la Vama veche”? Nu v-ar ajuta? 

Dar l-aţi văzut de dl. Liviu Dragnea în Delta Dunării, l-aţi văzut de dl. Liviu Dragnea la pescuit. Cum avem români care îşi petrec vacanţa şi în România, normal că se duc şi în afara României. Să nu exagerăm acum, şi mie îmi place să îmi petrec vacanţa în ţară, am nişte zone care îmi plac foarte mult, în special zonele montane, dar în acelaşi timp îmi place să merg să vizitez şi alte locuri. Nu neapărat zone montane sau de litoral, ci alte oraşe, alte capitale, nu e nimic greşit. Nu cred că trebuie să găsim acum soluţii sau să fim populişti, să spunem, şi să spunem „sunt român, trebuie să stau doar în România”.

Că aţi vorbit mai devreme de Bulgaria, dacă vă uitaţi la Bulgaria, o să vedeţi că, raportat la numărul de cetăţeni bulgari, numărul de turişti bulgari care vin în România este foarte mare. Sunt mai mulţi bulgari care vizitează România, decât români care vizitează Bulgaria. Sunt foarte mulţi români care tranzitează Bulgaria şi bulgarii spun că sunt turişti. Nu este adevărat.

Avem, totuşi, o problemă de infrastructură pe litoralul mării Negre. Avem Mamaia, Vama Veche, dar şi staţiuni care în urmă cu câteva zeci de ani erau foarte căutate şi acum sunt în paragină, Neptun, Cap Aurora, Venus...

Dacă ne uităm la sudul litoralului, o să observaţi că lucrurile s-au schimbat în bine. Au apărut investitori care au achiziţionat mai multe unităţi de cazare, n-o să le dau numele ca să nu le fac reclamă, şi au început să investească foarte mult. E un grup important de companii care a cumpărat patru sau cinci unităţi de cazare mari din zona de sud a litoralului, a făcut investiţii şi a urcat clasificarea respectivelor unităţi de cazare. A apărut şi sistemul all-inclusive în zona de sud a litoralului. Ideea e că noi am fost în spate cu partea de facilităţi fiscale. Am început cu aceste facilităţi fiscale pe zona de turism şi alimentaţie publică acum trei ani. Oricine îşi doreşte să fie rezultate imediate.  Nu se poate, trebuie să treacă o perioadă. Bulgaria a avut facilităţile fiscale acum opt-nouă ani, acum s-a terminat. Nu mai este acelaşi trend pozitiv sau ascendent de număr de turişti care vizitează respectiva ţară. Din contră, a scăzut. La ei a fost spaţiul mult mai mare, de a dezvolta şi a face investiţii noi în alte complexuri hoteliere absolut noi. La noi, infrastructura era deja creată. În momentul la care la noi exista turism, înainte de 1990, şi ştim foarte bine că erau foarte mulţi turişti care vizitau România, aveam o infrastructură. Noi lucrăm cu aceeaşi infrastructură şi mă refer aici strict la construcţii. Nu poţi să le dărâmi. Nu vine nimeni să achiziţioneze un hotel de 10 nivele să-l dărâme şi să facă altul. Ia partea respectivă cu terenul aferent şi acolo dezvoltă şi alte chestiuni de agrement. Se poate face o modificare în interiorul unităţii de cazare. De exemplu, nu mai păstrez 20 de camere pe nivel, păstrez 14, le măresc, vin cu nişte apartamente, îl facem mai de lux, ceea ce ne lipseşte nouă foarte mult. Dacă vă uitaţi acum a început să se investească mai mult şi pe zona de sud, dar şi pe zona staţiunii Mamaia. Noi nu prea avem hoteluri de 4, 5 stele.

Sunt căutate hotelurile de 4,5 stele, de români, de străini, de cine?

Şi, şi. S-au deschis două unităţi de patru stele foarte bine puse la punct, chiar patru stele plus în zona staţiunii Mamaia. S-au dezvoltat şi pe zona de sud, de la 3 stele le-au adus la 4 stele prin investiţiile făcute. Sunt căutate. Anul trecut, am avut în staţiunea Mamaia, campionatul mondial de şah la juniori, anul ăsta este campionatul mondial feminin de şah şi a venit o ţară, cu delegaţia respectivă, cum se fac demersurile pentru organizare şi ne-au spus că au nevoie de 200 de camere de 5 stele. Nu avem 200 de camere de 5 stele într-un singur loc. Un hotel de 5 stele nu poate să meargă la fel ca unul de 2 sau 3 stele, în ceea ce priveşte circulaţia mare de turişti sau numărul de camere ocupate. Sunt alte preţuri şi altă valoare adăugată, dar sunt căutate. În momentul în care sunt evenimente destul de mari, şi văd că au început să se dezvolte şi să apară mai multe şi pe litoral, şi în ţară, atunci cererea începe să crească.

Turismul de weekend pe litoral, care este foarte practicat, oamenii se duc de vineri până duminică. Aţi făcut o estimare ce pierderi sunt în condiţiile în care oamenii nu se duc pe perioade mai lungi şi gradul de ocupare nu e constant?

Nu putem să facem noi asta, pentru că investiţiile în turism în România 99,99% sunt private. Aici fiecare trebuie să-şi facă analiza. Noi trebuie să ne gândim: chiar ştim să vindem, ştim să ne punem în valoare tot ce avem? Pentru că noi de fiecare dată ne-am raportat doar la a vinde casă şi masă. Dacă ne uităm la ţările vecine, nu au ce avem noi când vorbim de obiectiv turistic, obiectiv cultural, zone unicat – Delta Dunării, ce avem pe partea de patrimoniu UNESCO. Noi nu punem lucrurile astea în valoare.

Deci nu ştim să vindem ce avem?

De abia acum s-au făcut nişte paşi, în 2016-2017. Am şi schimbat puţin. Am vorbit şi cu cei de la ANAT să facem întâlniri între tour operatori la nivel de ambasade. Pentru că la târguri nu durează mai mult de 5-10 minute o întâlnire, hai 15 minute. Este un flux foarte mare de companii de turism, care vând, achiziţionează şi nu au timp să stea de vorbă. Pe când la un be to be în cadrul unei ambasade, când iei toţi tour operatorii din ţara respectivă şi îi aduci pe operatorii români cei mai mari, mai ales pe cei care sunt pe incoming, altfel se dezvoltă, stau câteva ore, discută, socializează, chiar pot să plece de acolo cu nişte pre-contracte. Portugalia, Spania au fost un succes.

Aş vrea să revenim un pic la litoralul românesc, aţi vorbit la un moment dat de acele vouchere de vacanţă. S-au distribuit, cui, câte?

Am spus în programul de guvernare că vom crea temeiul legal astfel încât de la 1 iulie 2017 aceste vouchere de vacanţă să se acorde de către instituţiile centrale, locale şi companiile de stat din România. Noi când am intrat la guvernare în ianuarie, termenul pentru voucherele de vacanţă avea termenul prorogat până la 31. 12. 2017. În prima ordonanţă de urgenţă am prorogat până la 30.06.2017, astfel încât, până la 1 iulie, să creăm temeiul legal. Am scos OUG 46/2017 care spune clar că în perioada 1 iulie 2017 – 30 noiembrie 2018, indemnizaţiile sau primele de vacanţă se acordă sub formă de vouchere de vacanţă, în valoare de 1.450 de lei. Dacă o instituţie centrală, locală sau companie de stat a dat în anul 2017 a dat această valoare sub formă de vouchere, în 2018 nu o mai dă până la 30 noiembrie. Dacă nu a dat în 2017, dă în 2018, până la 30 noiembrie. Aceste vouchere au valabilitate un an de zile calendaristic. De la 1 decembrie la 1 decembrie 2018, trebuie realizată o hotărâre de guvern, împreună cu ministerul muncii, pentru că toate aceste indemnizaţii sau prime de vacanţă se vor acorda direct în salariu, cum scrie în legea salarizării unitare adoptate de parlament. Acum, prioritatea fiecărei instituţii publice şi-o cunoaşte fiecare ordonator de credite, n-am cum să oblig pe cineva. Dar este un lucru cert, cine nu dă în 2017 este obligat să dea în 2018. Când se construieşte bugetul fiecărei instituţii în parte, atunci trebuie să-şi prevadă filă bugetară pentru vouchere de vacanţă. Acestea nu sunt doar pentru litoral sau anumită zonă, sunt pentru toată ţara.

Sunt pierderi în turism, pentru că de fiecare dată auzim şi vedem că sunt oameni care au afaceri în turism care se plâng. Aveţi o colaborare cu ANAF-ul şi veţi o dimensiune a evaziunii din turism? Pentru că de multe ori am văzut că sunt unii care se plâng, dar în spate este de fapt o evaziune.

Da, îmi asum, este evaziune în turism. Credeţi că avem doar 122.000 de locuri de cazare sunt pe litoralul Mării Negre, că atât sunt clasificate prin Ministerul Turismului? Eu cred că sunt mai multe. De aceea, în legea turismului o să avem un capitol special pentru un sistem electronic pentru evidenţa activităţii de turism din România. Ce face acest sistem? În primul rând, mie nu mi se pare normal ca un turist când ajunge în vacaţă la recepţia unui hotel trebuie să completeze o fişă. După ce că şi aşa în timpul anului completează la fişe, declaraţii de toate tipurile, ajunge în vacanţă şi începe prin a completa o fişă. Deci să eliminăm o dată asta. Realizăm un sistem electronic, măcar la capitolul ăsta stăm foarte bine în ceea ce priveşte IT-ul şi viteza internetului în România, şi toate unităţile de cazare din România vor fi legate la un server şi la acest server se strâng toate datele. De exemplu, pe noi la Ministerul Turismului ne interesează circulaţia turiştilor în România, câţi turişti avem în România, cum au fost, în ce perioadă au venit, aşa încât să ştii şi investiţiile unde să ţi le prioritizezi. Noi nu ştim câţi turişti avem, de unde sunt, unde vin, unde stau mai mult, cât stau, ce-au făcut, ce-i interesează. Nu ştim nimic. Este o chestiune relativă la ora actuală. Colegii de la INS dau tot ce pot ca să strângă aceste date, dar nu sunt reale, şi trebuie să recunoaştem. Apărând acest sistem electronic, evaziunea se va reduce foarte mult. Unii au mai înţeles. S-au făcut adrese de către colegii din direcţia de control pentru că descoperim, inclusiv pe site-urile de promovare, pe site-urile de turism care vând pachete turistice, unităţi de cazare care nu deţin licenţă din partea ministerului. Am zis, frumos trebuie să le aducem la cunoştinţă că trebuie să treacă pe la această instituţie să se clasifice şi normal intră într-un sistem care poate fi gestionat şi de către ANAF, să-şi plătească dările la stat. Inclusiv cei care au apartamente de vacanţă, care încasează bani, trebuie să facă acelaşi lucru, trebuie să fie clasificaţi. Sunt unii cetăţeni care au înţeles.

Sunt acele doamne pe marginea drumului cu cartoane cu cazare. Cu ele ce faceţi?

Eu am discutat cu colegii din ANAF şi le-am învederat acest lucru. Ministerul Turismului nu poate să facă nimic, cine poate să facă poate să facă ANAF. Şi aici avem o limitare, pentru că asta ar însemna ca un coleg din control de la ANAF să se oprească pe stradă şi să-l întrebe pe acel on „dumneata ce faci?”. Pentru că el flutură o cheie, ştim ce se întâmplă mai încolo, dar ce-i faci mai departe? Trebuie făcută o modificare din punct de vedere al legii, cred eu. Putem face flagrant. Se duce un inspector ANAF, „dom`ne vreau si eu o cazare” şi respectivul pleacă cu inspectorul ANAF şi, normal, îl prinde. Făcându-i flagrantul, normal, îl prinzi că este infractor, face evaziune fiscală şi conform legii este infracţiune şi se pedepseşte cu închisoarea, dacă nu mă înşel. Dar nu cred că trebuie să ajungem aici. Trebuie să avem şi noi spiritul ăsta de civism în noi: trebuie să înţelegem că trebuie să ne plătim şi noi datoriile la stat, să ne respectăm statul în primul rând. Şi eu vin din privat, eu spun că am respectat statul şi am plătit datoriile când am fost într-o companie privată, cu toate greutăţile crizei finaciare. Dar ne hotărâm şi noi să nu mai fentăm statul? De ce de fiecare dată trebuie să găsească legiuitorul, să stea să se chinuie, să facă în aşa fel încât cetăţenii respectivului stat să-şi plătească dările la stat?

Or să spună doamnele acelea, fură ăia la Bucureşti şi acum vin şi se bucură că iau eu 50 de lei pe noapte la o cameră.

Cine fură să plătească. Şi să-şi asume acest lucru, că poate se gândesc şi cei care fură că nu mai trebuie să fure.

Deci aveţi o estimare a evaziunii în turism?

Nu am şi chiar dacă aş avea, nu ştiu dacă ar fi reală. Pentru că că, v-am sus, pe litoralul Mării Negre sunt aproximativ 122.000 de locuri de cazare clasificate de Ministerul Turismului.

A fost Neversea de curând şi au fost aproape 150.000 de oameni...

Da, v-am răspuns afirmativ. Există evaziune fiscală. Bineînţeles însă că nu este singurul domeniu, mai sunt şi altele.

Vin turiştii străini în România, este o destinaţie de vacanţă?

Da, de exemplu, unii vin pe nişă. Avem un exemplu, este un club de distracţii de pe litorralul Mării Negre, un simplu exemplu, care a intrat pe o nişă şi anume organizează tot felul de petreceri, petrecerea burlacilor şi aşa şi-a câştigat la târgul de la Londra clienţii, şi vin foarte mulţi englezi. De asemenea, foarte mulţi vin pe zona de centru a ţării, pe zona de vest a ţării, în special în zonele montane. Trebuie făcut mai mult ca să avem mai mulţi turrşti străini pe zona de litoral şi Delta Dunării. Acolo trebuie făcută o politică de promovare comună. Dar nu ştiu dacă ştim să le vindem împreună foarte bine pentru că noi de fiecare dată ne axăm pe casă şi masă. Nu, trebuie să ne gândim că trebuie să vindem pachet. Ştiţi foarte bine, când ne ducem afară într-o staţiune, într-un hotel, avem nişte birouri, nişte mese, în partea de recepţie unde găsim excursii de tot felul, agrement, de vizitare obiective. Eu nu am văzut la noi în unităţile de cazare aşa ceva. Dacă nu vii în întâmpinarea turistului, săracul turist de unde să ştie ce să facă. Vino în întâmpinare, ia-ţi pliantele respective, du-te peste el, fă-i o informare în cameră.

Deci este o chestiune doar de promovare?

Nu doar de promovare, ci şi de a vinde pur şi simplu, pentru că trebuie să le iei şi să le integrezi pe toate când vinzi.

Nu e şi o problemă de infrastructură, de la transport până la infrastructura unităţilor de turism?

În primul rând spun că nu maa trebuie să ne văităm şi ce avem să punem în valoare. Vă dau un singur exemplu, este un drum naţional, într-un judeţ în Nordul României, nu-i spun numele, care a intrat în reparaţii anul trecut. Până atunci, în existenţa lui, nu  a mai intrat niciodată. Pur şi simplu nu puteai să mergi pe acolo cu maşina. În trei ani, turismul a crescut în zona respectivă de opt ori. Din punct de vedere al infrastructurii, pe şoseaua respectivă nu se putea merge, deci nu putem spune că a crescut turismul că este un drum excepţional acolo. turismul a crescut din tot ce au făcut oamenii din comunitatea respectivă, cum s-au promovat, cum şi-au vândut partea aceea de destinaţie.

Vă spun o chestiune. Vine statul român si spune: „eu bag atâţia bani în promovare”. Dar tot statul român vine şi-şi face o reclamă negativă prin showuri. O instituţie de control a statului român trebuie să funcţioneze în felul următor: se duce cu angajaţii şi realizează un control. Nu, că nu suntem la Big Brother, să filmăm. Trebuie să vedem, în momentul în care intri pe proprietatea cuiva, dacă ai cerut dreptul legal de a filma pe proprietatea respectivă.

La ce vă referiţi exact, la OPC?

Da, mă refer inclusiv la OPC şi nu numai, că nu este singura instituţie care a făcut aşa ceva. Noi de exemplu am ridicat 12 certificate de clasificare în vara aceasta de pe litoralul Mării Negre. Nu m-am dus eu, ministru, cu directorul meu din Direcţia de Control şi cu presa să facem filmări, să intru pe proprietatea respectivă, fără să avem un acord, pentru că trebuie să cerem un acord, inclusiv de la cetăţenii aceia care sunt filmaţi, trebuie să ai un acord de la dânşii, pentru că nu-s persoane publice. Nimănui nu-i convine să fie filmat, nu pe stradă, la el în casă, şi oamenii aceia sunt nişte oameni simpli, care nu sunt vinovaţi cu nimic. El, angajatul respectiv, îşi face meseria şi treaba cu ce are. Noi am informat opinia publică când am ridicat certificatele acelor unităţi de cazare, am dat un comunicat de presă către toată lumea, către toată presa naţională, şi mai în detaliu către Asociaţia Naţională a Agenţilor de Turism din România, pentru că acolo sunt contractele. Ne-am făcut treaba, s-a aflat în presă, bineînţeles, dar acele imagini care ar fi putut să existe în caz că făceam acelaşi lucru puteau să meargă afară. De ce? Orice televiziune, ziar are nişte parteneriate cu nişte agenţii de presă externă, nu e niciun secret ăsta şi niciun lucru rău. Eu, de exemplu, dacă am un contract, cum au fost în trecut cu Discovery, cu National Geographic, şi avem o imagine pozitivă, zicem că se uită cetăţeanul respectiv, din Germania, de exemplu. Se uită pe National Geographic, „vai ce frumoasă este România”. Mută cu telecomanda şi dă pe un canal de ştiri şi acolo îi apar imagini negative despre România. Cetăţeanul acela ce imagine să-şi facă despre ţara noastră? Ce o să spună, asta e România ce am văzut pe Discovery, sau asta-i România pe care am văzut-o la canalul de ştiri?

Exagerează organele de control sau este vorba de PR mai mult?

Eu cred că cinva vrea să-şi construiască imagine pe instituţii publice ale statului. O infrastructură a statului român doreşte să-şi facă imagine. Dacă eşti pus pe o poziţie, fă-ţi treaba, cum spune legea.

Aţi discutat cu OPC?

Da, le-am spus. Şi noi ministerul facem controale. La un moment dat, Direcţia de Control ia nişte decizii drastice. Noi când am discutat cum să instituim controalele, le-am spus în felul următor: luaţi unităţile de cazare şi vreau să ştiu ce s-a întâmplat în ultimii trei-patru ani. Luaţi procesele verbale, în copie, şi vă duceţi cu ele la respectivele unităţi de cazare. Aţi remediat ceea ce vi s-a dat ca măsuri în acele procese verbale? Că sunt procese verbale care au descoperit aceleaşi lucruri şi acum trei ani, şi acum doi ani, şi acum un an. Nu? Atunci luaţi măsura cea mai drastică şi de aceea au fost ridicate acele certificate de clasificare. Ok, ne judecăm acum, asta e viaţa. Mergem mai departe, pentru că e dreptul acelei companii private să dea în judecată, să conteste procesul verbal. O să vedem, instanţa va decide.

Revenind, la turiştii străini. Când mergem în străinătate vedem turişti din Asia, îi recunoaştem imediat. România are un plan de a-i atrage pe turiştii din Asia?

Da. Ştiţi că am desfiinţat birourile de promovare externă, acum o să le reînfiinţăm, dar cu un alt statut, cu un statut diplomatic. Pe partea de Asia vrem să facem o promovare mult mai bună, mult mai intensă, mult mai profundă. Suntem şi în discuţii cu Ministerul Afacerilor Externe să vedem ce soluţii găsim pentru a reduce perioada de acordare a vizelor. După cum ştiţi, pe partea Schengen, dânşii îşi iau viza în 24-48 de ore, pe când la noi durează mult mai mult, câteva zile. Vrem să facem o promovare mult mai intensă, poate nu doar la Beijing să deschidem un birou de promovare, poate şi la Shanghai. Trebuie să ne uităm şi la India, pentru că sunt mulţi cetăţeni indieni care s-ar îndrepta spre România, dar trebuie să ne cunoască în primul rând. Trebuie să intrăm în zona de promovare şi deja am început nişte discuţii şi s-a realizat chiar şi un eveniment la ambasada României din India. Asia, în general, este o piaţă care trebuie deschisă cât mai mult.

Avem oferte specifice?

Ofertele le au tour operatorii. Noi mergem doar pe partea de promovare şi în parteneriat cu ANAT şi cu tour operatorii, vreau să intrăm cât mai profund în acea zonă. Dacă ne unim toţi forţele, statul cu privatul, în ceea ce priveşte atragerea de turişti, cred că vom avea rezultate bune.

Când va începe această actiune de promovare?

Cred că de la începutul anului viitor, cel mai târziu. 

Câţi bani s-au cheltuit pentru promovarea României?

Pe brandul de ţară de când a fost realizat s-au cheltuit 900.000 de euro pentru realizarea lui şi apoi până în 2015 aproximativ 75 de milioane de euro. Anul acesta, din 5 milioane de euro cât avem buget, s-au cheltuit aproximativ 1,2 milioane de euro. Suntem în proceduri de lansare a licitaţiilor de achiziţie publică pentru o creaţie nouă, dar nu de brand nou. Mă refer creaţie – filme, broşurile noi, tot ce înseamnă pentru media online, filmări cu drone şi tot ce înseamnă partea aceasta de reclamă. Sunt importante broşurile care sunt 9 ca număr, inclusiv dorim să realizăm revista de promovare pentru compania TAROM, fără reclamă, care va fi pusă la dispoziţie în baza unui protocol gratuit. În limba română şi limba respectivă care depinde de destinaţie. În primul rând vrem să realizăm anul acesta creaţia, diseminarea dorim să o facem anul acesta doar în sistem online şi apoi anul viitor să discutăm despre o diseminare într-o media mult mai dezvoltată, mă refer televiziuni, radio.

Rămâne frunza?

Frunza este obligatoriu să rămână până în 2020, mai exact până în decembrie 2020. Brandul de ţară ca să fie schimbat trebuie să înceapă o procedură cu un an doi înainte. Şi anul acesta vrem să realizăm două studii. Am discutat şi cu doamna primar Firea să realizăm un studiu în aşa fel încât să venim cu o zonă turistică a Bucureştiului, că noi nu avem o zonă delimitată din punct de vedere turistic. Astfel vom şti unde primăria, prin Consiliul General, va realiza un PUZ turistic. Şi încă un studiu de marketing pentru pieţele externe ca să vedem cum şi ce trebuie să facem în zonele respective.

Ca să schimbi brandul de ţară trebuie să faci un studiu. Nu poate veni cineva să spună că îl schimbă mâine. Este exclus.  A fost o glumă proastă cu schimbarea brandului de ţară. Nu se poate nici din punct de vedere legal, nici moral să se facă de pe o zi pe alta.

Aveţi în vedere un studiu?

Nu, noi avem un program de guvernare şi multe de îndeplinit.

Aţi aprobat în şedinţa de Guvern un masterplan în turism. O hotărâre de guvern cu nişte obiective foarte ambiţioase şi numeric şi dacă ne uităm la locurile şi obiectivele propriu zise. Care este valoarea estimată a investiţiilor pentru a pune în practică acest masterplan?

Nu avem la ora actuală, nu putem să discutăm de o evaluare. Ministerul Turismului a făcut pasul să realizeze un temei legal pentru un plan de investiţii. Acum intră în joc autoritatea publică locală, primăriile sau consiliile judeţene. Ei trebuie să realizeze documentaţia tehnico-economică. După ce au realizat-o, vin şi o prezintă la minister. Noi o să avem un comitet tehnico-economic şi o să ne mişcăm foarte repede să dăm acele avize consiliilor judeţene sau primăriilor, ulterior dânşii îşi vor da singuri autorizaţia de construire. După ce s-a terminat această procedură, avem o bugetare clară a respectivului proiect şi se merge pe varianta primul venit, primul servit. Dar trebuie să fie toată lumea atentă, mă refer la cei care conduc administraţia publică locală, am dat un termen foarte lung. Am zis că, până la 31.12.2018, trebuie să depună documentaţia pentru că şi ei trebuie să-şi facă un buget ca să-şi realizeze un SF, sunt nişte etape extrem de birocratice. Am zis că dăm un termen lax astfel încât să se încadreze cât mai mult să se depună aceste documentaţii tehnico-economice. Dar sunt unii care deja le au ori în lucru, ori există. Şi aştept cu mare drag până la sfârşitul anului, când creionăm bugetul pe 2018 să prindem anumite obiective pentru care putem să demarăm procedura de realizare a lor. Mergem pe varianta primul venit, primul servit.

Dacă până la 31.12.2019 nu au venit cu documentaţia finală, toate proiectele se şterg. Dar asta nu înseamnă că masterplanul s-a închis. Dacă vă uitaţi în Hotărârea de Guvern, este un articol care spune foarte clar că el se updatează anual. Deci în fiecare an se mai pot depune unele proiecte, se face analiza, îndeplinesc criteriile de eligibilitate şi atunci ele se trec în anexa numărul 1.

Când o să înceapă să meargă banii în teritoriu, către administraţiile locale, cel mai rapid, cel mai târziu?

Eu cred că s-ar putea să înceapă chiar din 2018. Dar avem şi acum. Acum avem de finalizat patru investiţii, pornite din 2010 şi care merg şi anul acesta, deci le finalizăm. Este domeniul schiabil de la Câmpulung Moldovenesc, este cel de la Voineasa. O să spuneţi că la Voineasa pârtia există, dar nu aveam partea de infrastructură, terminăm parcarea, că turiştii nu aveau unde să parcheze, era o nebunie totală. Avem, la fel la Petroşani, dar acolo investiţia e mult mai mare, ne-au cerut o sumă de bani să-şi achiziţioneze echipament pentru preluarea urgenţelor, gen şenilată sau snowmobil, şi la Borsec, finalizarea centrului balneo, care se va întâmpla tot aanul acesta.

Deci cel mai devreme...

2018.

Ulterior, 2019,2020

Poate să continue în funcţie de fiecare în parte.

Se suprapune acestă perioadă şi cu o perioadă electorală. Mulţi vor spune, pentru că valoare investiţiilor va fi destul de mare că iarăşi este o şmecherie electorală.

Nu, cred că avem alte evenimente mult mai importante, Centenarul în 2018, şi în 2019 mai avem şi preşedinţia pe partea de UE. Cred că astea sunt cele mai importante, lăsând la o parte partea electorală care este în 2019, respectiv 2020. Avem aceste două lucruri care, din punct de vedere turistic, trebuie să apăsăm pedala pe acceleraţie .

Având în vedere că investiţiile vor fi atât de mari, va fi şi tentaţia foarte mare, vor fi probabil şi oameni de afaceri care vor să-şi împingă pe listă proiectele, au fost încercări din acestea până acum? Un fost ministru spunea la un moment dat că a găsit pe cineva sub scara ministerului şi încerca să mă momească.

La mine, dacă vor să vină, vin degeaba pentru că noi nu dăm niciun ban către privaţi. E un transfer de la bugetul central către bugetul local. Primăria este cea care răspunde de tot, de achiziţii, de realizarea proiectului.

Să puneţi o vorbă bună prin autoritatea dvs. către autoritatea locală...

E achiziţie publică şi e aşa de simplu sistemul, totul este online, nimeni nu mai poate să lucreze pentru unul sau pentru altul. S-au înscris acolo, trebuie să treacă de prima parte de procedura tehnică. S-au calificat la tehnică, intră pe cea financiară şi după aceea este vorba de ofertă. Fiecare instituţie locală îşi face caietul de sarcini în aşa fel încât să obţină rezultatul scontat. În momentul în care noi facem transferul, suntem, în ghilimele, ca o autoritate de management, noi facem o monitorizare a investiţiei respective. Îşi face autoritatea publică locală, primăria sau CJ-ul achiziţia şi proiectul în sine, dar noi monitorizăm cum se implementează proiectul respectiv. După ce ei dau banii către cel care construieşte sau a câştigat proiectul, după aceea restituim banii. Deci mai este un filtru peste care nu vom trece aşa uşor.

Nu există riscul unor licitaţii aranjate, nişte caiete de sarcini dedicate?

E treaba lor. Nu pot eu să răspund pentru ce fac dânşii. Să răspundă. Lăsând partea legală, răspund şi din punct de vedere moral şi în ceea ce priveşte partidul din care fac parte. Pentru că mă interesează să nu facă o imagine greşită partidului din care fac parte.

Un obiectiv din Masterplan este domeniul schiabil de la Făgăraş şi dvs. spuneaţi că vă place schiul. Unde mergeţi în vacanţă la schi, în România sau în străinătate?

Până acum am fost şi în România, dar în afară de Valea Prahovei şi respectiv Poiana Braşov, nu am mers în alte destinaţii din punct de vedere al schiului din România. Dar, recunosc, am fost la schi şi în Bulgaria, şi în Austria. În Austria am fost doar o dată, în Bulgaria am fost de mai multe ori. Acolo este un exemplu, staţiunea Bansko şi domeniul schiabil s-a realizat în şapte - opt luni de zile şi sunt 80 de kilometri de pârtii de ski. Noi avem acum de realizat 150 de kilometri. Dacă vrem, ne impunem, suntem serioşi, îl putem realiza şi noi într-un an, un an jumătate. 

 

 

 

 

 

 

 

Citește și: