6295 vizualizări 18 ian 2018

“ Eu sunt împotriva curentului #metoo, mi se pare o mare prostie şi ştiu şi de unde a început, e o răzbunare politică. Nu luăm că e mult de spus. Aşa cred eu, în orice caz. Ce m-a amuzat foarte tare (…. ) la Globurile de Aur e că au venit toate actriţele îmbrăcate în negru, c-au zis că e şmecherie, ţinem doliu pentru victimele abuzului sexual, dar ţâţele erau p-afara, înţelegi ce zic … E o ipocrizie mult prea mare în lumea asta …”

În interviul acordat MEDIAFAX şi Gândul.info, actriţa Carmen Tănase a vorbit despre valorile în care crede ““Libertatea mea stă în faptul ca nu poate sa mă cumpere nimeni cu nimic (… ) şi mă mândresc cu asta.”

S-a oferit însă să facă puşcărie preventiv pentru ca nu înţelege nimic din cerinţele formularului 600, că sigur va greşi când va completa fişa fiscală şi vrea să scutească autorităţile să consume bani şi hârtie cu notificări.

Redăm intergral interviul acordat agenţiei MEDIAFAX şi Gândul.info de actriţa Carmen Tănase.

Reporter: În ce stă puterea ta?

Carmen Tănase : Mamă…mi-ai dat la temelie din prima…În ce stă puterea mea? 

Da.

În primul rând nu ştiu dacă am atâta putere. Habar n-am, dar aia câtă e, cred ca stă într-o coloana vertebrală încă dreaptă, deşi a mea personală e destul de strâmbă din cauză de scolioza dorso lombara, dar aia morală încă încerc să o păstrez cât pot de dreaptă şi nu e foarte uşor şi atunci lupta asta dintre ce vreau eu şi ce primesc din afară probabil îmi dă o anume putere. Zic. Dacă ea e putere, nu ştiu.

În ce stă frumuseţea ta?

N-am. Pe bune , hai că se vede fraţilor, nu mai e cazul! Înainte era cazul că eram şi eu mai tânără şi stă în gene probabil , în mama şi în tata. Dacă te referi la cea fizică. Acuma nu mai e cazul. Acuma, s-a dus! Pa! 

Şi cealaltă? Morală? 

Încerc să nu fac compromisuri. Să le fac cât mai puţine şi de intensitate cât mai mică. Ştii ce zic. Mă străduiesc, cât pot de tare, să nu fac compromisuri şi să nu calc peste principiile mele care, chiar dacă uneori sunt greşite, sunt ale mele şi mi le asum. 

În ce stă libertatea ta? 

Cred că în faptul că nu poate să mă cumpere nimeni cu nimic. Dacă eu nu vreau. Cred că nu am un preţ şi mă mândresc cu chestia asta. Nu mi s-a oferit niciodată un preţ, un ban pe masă, uite ăştia sunt banii, fă asta pentru banii ăştia, împotriva principiilor mele, n-am primit niciodată o asemenea ofertă, dar dacă aş primi-o aş refuza-o cu fruntea sus. Adică n-aş pune botul, cum s-ar spune. 

Ce este extraordinar în viaţa ta? 

Băiatul meu este extraordinar în viaţa mea. Că îl am, că e prietenul meu, în afară de faptul că e copilul meu este prietenul meu şi mă pot sfătui cu el în orice situaţie aş fi. Adică pot să îi spun absolut orice. Absolut orice! 

Care a fost minunea vieţii tale? 

Tudor (râde) Toată lumea zice: minunea vieţii mele e copilul meu. Dar chiar aşa e. Nu e un clişeu. E chiar aşa. 

Cât din ceea ce eşti acum este rezultatul greşelilor tale? 

În totalitate. E rezultatul greşelilor şi al lucrurilor negreşite pe care le-am făcut. Sunt un tot. Dar încă îmi mai permit, dacă îmi dai voie, să mai greşesc. Adică acum am început să ştiu când greşesc dar mi-am luat libertatea încă să mai copilăresc şi să mai şi greşesc. Şi-i zic lui Dumnezeu, tati, mai lasă-mă un pic, mai am un pic de timp, mai lasă-mă un pic.

Când spui “eu însămi” care este cuvântul care te defineşte? 

Nu încerc să fiu altcineva. Nu încerc să mă prefac, că sunt într-un fel, că sunt mai elevată, că sunt mai “aaa” decât sunt. Asta sunt, aşa mă prezint! Cred că faptul că nu încerc să ascund ceva, că sunt asa cum sunt, cred că asta m-a jutat, oamenii, zic, că apreciază firescul… 

Dacă te-ai întâlni cu tine, cea de la 20 de ani, crezi ca EA ar fi mulţumită de tine? 

Auăleu!!!! Dacă m-aş intâlni cu mine, cea de la 20 de ani, dacă ar fi mulţumită de mine acum? Mă, cred că da! Eu cred că da. Eu am mizat aproape tot pe profesia pe care mi-am ales-o. Nu mi-am propus. Pur şi simplu am constatat de-a lungul vieţii că am sacrificat, că am lăsat multe deoparte pentru această profesie. Pentru că, cam asta este viaţa mea. Viaţa mea se împarte între copilul meu şi profesia mea. Nu ştiu care e pe locul întâi şi care e pe locul doi.N-aş putea sa spun. Uneori una alteori alta. Şi mi-am zis in sinea mea, în timp , că am sa reuşesc numai si numai prin puterile mele. Deci din punctul ăsta de vedere al profesiei cred că aia de la 20 de ani, care era la început de drum, e mulţumiţă acum de asta de la 57 care e acum către final de drum. Din punctul asta de vedere. Am făcut numai pe puterile mele, pe spinarea mea, fără să mă ajute nimeni, aşteptând, înghiţind uneori umilinţe, cu răbdare, ştiind probabil în subconştientul meu că la un moment dat o să vină şi rândul meu. Şi uite că se pare ca aşa a fost. Adică am mizat şi am câstigat într-un fel. Da, cred ca e multumită, din punctul ăsta de vedere. Din celălalt, viaţa mea personală este praf, acolo nu. Dar nici nu cred că mi-am pus vreodată un obiectiv. 

A existat vreodată un monstru în viaţa ta? 

DA! ŞI ATÂT!!!!!

Cum comentezi scrisoarea deschisă a actriţei Catherine Deneuve , care a spus că scanadalul #metoo îngrădeşte libertatea sexuală şi dreptul oamenilor la flirt. 

Eu sunt împotriva curentului #metoo, mi se pare o mare prostie şi ştiu şi de unde a început, e o răzbunare politică. Nu o luăm ….că e mult de spus. Aşa cred eu, în orice caz. Ce m-a amuzat foarte tare, da ,cred că Catherine Deneuve are dreptate, dar ce m-a amuzat foarte tare la Globurile de Aur, dacă ai văzut, au venit toate îmbrăcate în negru, c-au zis ca e şmecherie, ţinem doliu pentru victimele abuzului sexual, dar ele erau îmbrăcate în negru dar ţâţele erau p -afara. Adică aveau decolteuri d-alea cu ţâţoaiele p-afara date cu silicon. E o ipocrizie mult prea mare în lumea asta şi deja e amuzantă, ştii… 

Ştii să completezi declaraţia 600? 

Nu! Mă duc să mă predau.. În clipa în care intră in vigoare ordonanţa sau ce e ea, mă duc singură să mă predau ca să nu se mai chinuie ei, stai că e una care…, să vedem unde e, să-i trimitem notificări, să mai piardă hârtii, bani şi aşa… Mă duc să mă predau, eu nu ştiu să fac asta, o să fac greşeli şi atunci… arestaţi-mă preventiv. Măcar stau acolo, nu mai trebuie sa completez nimic acolo presupun, adică nu trebuie sa plătesc taxe şi acolo… 

Îţi iubeşti viaţa? Love my life sau hate my life? 

Nu, n-o urăsc. Dar nici nu pot să spun că sunt îndrăgostită de ea. Adică putea să fie mai relaxată…E foarte zbuciumată, ştii?! Dar până la urmă şi asta te întăreşte. Nu, nici n-o urăsc da' nici nu o iubesc , a;a să mor dup[ ea. E ok. Mă descurc , na! Nu-i ok, da mă descurc!

Citește și: