Florin Jinga
Teodora Marinescu
1800 vizualizări 12 ian 2019

Marşurile de astăzi au debutat paşnic, în ciuda îngrijorării guvernului, care a scos pe străzi peste 80.000 de jandarmi şi poliţişti. Manifestanţii cântau ”Marseieza” şi purtau pancarte pe care scria ”Insecuritatea nu e o slujbă”, notează agenţia France Presse.

La Paris, însă, când au ajuns la Arcul de Triumf, protestarii s-au încăierat cu forţele de ordine, care au folosit gaze lacrimogene şi tunuri cu apă pentru a-i opri să intre pe bulevardul Champs Elysees.

Aproape 60 de persoane au fost reţinute în capitala franceză, anunţă Poliţia, iar alte câteva zeci au mai fost ridicate din celelalte oraşe unde au avut loc proteste. În jurul orei 14:00, Ministerul de Interne aprecia numărul francezilor ieşiţi la protestele de astăzi la 32.000, dintre care 8.000 în Paris.

La Rouen, Vestele galbene au iesit pe străzi pe motociclete şi scutere.

 

Cine ne apără DE POLIŢIE?” este mesajul din fruntea marşului Vestelor galbene din oraşul Tours.

La Lille, centrul oraşului era plin de nori de gaze lacrimogene.

Gaze lacrimogene şi la Toulon.

Mii de oameni pe străzile din Toulouse, acuzând presa mainstream că dezinformează asupra numărului manifestanţilor.

Oficialii au avertizat că protestele anti-guvern de sâmbătă ar putea fi mai violente şi mai mari, informează France 24.

Peste 80.000 de poliţişti au fost mobilizaţi în Franţa pentru al nouălea weekend de proteste anti-guvernamentale ale Vestelor Galbene, iar preşedintele Emmanuel Macron se pregăteşte să lanseze un proces de dezbatere publică, pe durata a trei luni, despre care speră că va opri protestele violente, scrie The Guardian.

Sâmbătă sunt aşteptate demonstraţii la Paris, guvernul temându-se de o repetare a violenţelor din weekendul trecut. Peste 5.000 de poliţişti vor fi mobilizaţi în capitală iar toţi ofiţerii locali au fost mobilizaţi.

Mai multe vehicule blindate şi vor fi prezente pe străzile din Paris în timpul protestelor pentru ca incidentele să nu degenereze.

Proteste masive ar putea avea loc în Bourges, un oraş mic din centrul Franţei după ce mai multe grupuri au sugerat online că din cauza locaţiei se poate ajunge uşor şi ar avea o prezenţă scăzută a poliţiei.

În oraşul cu populaţia de 66.000 de persoane s-au închis muzee, s-au evacuat clădiri, iar semnalizările electronice de la staţiile de autobuz au fost acoperite. Şeful poliţiei locale a interzis vineri orice demonstraţie în centrul istoric din Bourges, astfel protestatarii fiind nevoiţi să se rezume la bulevardele de la marginea oraşului.

Mai mulţi participanţi la proteste au dansat în mijlocul şoselelor.

Mişcarea Vestelor Galbene au continuat să blocheze intersecţiile din toată Franţa. Oficialii a anunţat că 60% dintre aparatele de radar dotate cu camere au fost atacate, unele fiind chiar distruse, de la începutul protestelor. Guvernul a informat că acele camere care au rămas au arătat mulţi şoferi depăşind viteza maximă, cel mai probabil pentru că au crezut că dispozitivele nu funcţionează.

Deşi protestele Vestelor Galbene - care îşi iau numele după vestele fosforescente purtate de protestatari, cele care sunt obligatorii pentru toţi şoferii - au început în noiembrie ca o revoltă împotriva creşterii preţului la carburanţi, politicienii locali susţin că furia cauzată de decizia din vara lui 2018 de a impune o viteză maximă de 80 km/h pe şoselele secundare a jucat un rol important în mobilizarea protestelor în provincie.

Macron se pregăteşte să lanseze un proces de dezbatere publică 

"Marea Dezbatere Naţională" anunţată de Macron în decembrie pentru a satisface nemulţumirile protestatarilor care s-au plâns că cetăţenii simpli nu sunt implicaţi în luarea deciziilor se va lansa marţi.

Şeful comisiei naţionale pentru dezbateri a Franţei, Chantal Jouanno, s-a retras din această dezbatere în această săptămână după ce multă lume s-a revoltat privind salariul ei lunar de 14.666 de euro, guvernul fiind nevoit să reorganizeze întreg procesul.

Printre subiectele discutate vor fi taxele, reformarea instituţiilor de stat precum şi democraţia şi cetăţenia.

Între timp, guvernul s-a concentrat pe a lua măsuri ca răspuns la violenţa de la protestele Vestelor Galbene, pentru a câştiga din nou susţinerea în special a votanţilor de centru-dreapta faţă de Macron.

Premierul Edouard Philippe a promis noi legi, inclusiv un centru de înregistrare pentru cei care creează haos, similar cu cel folosit pentru persoanele violente de la meciurile de fotbal, pentru a-i forţa să se prezinte la secţiile de poliţie în timpul demonstraţiilor.

Susţinătorii mişcării Vestele Galbene vor desfăşura sâmbătă noi proteste în Franţa. Foto: Hepta

Avocaţii pentru drepturile omului au afirmat că unele dintre propuneri ar putea încălca dreptul constituţional al francezilor de a protesta. Două sondaje recente au arătat că popularitatea lui Macron şi Philippe este în creştere din nou după o perioadă de declin, deşi rămâne sub nivelul de 30%.

O contra-manifestaţie faţă de demonstraţia Vestelor Galbene a fost programată pentru 27 ianuarie la Paris.

Foto: Hepta

Citește și: