Publicat

19

mai

2017

16:32

2553

vizualizări

Dacă Le Pen câştiga alegerile, oficialii francezi declanşau „planul secret". Detaliile puse la punct pentru a „proteja republica" de liderul extremist

Câştigarea alegerilor din Franţa de liderul de extremă dreapta Marine Le Pen ar fi declanşat aplicarea unor planuri „de menţinere a păcii", susţine un oficial francez, în vreme ce partidul lui Emmanuel Macron câştigă din ce în ce mai mult teren, cu puţin timp înaintea alegerilor parlamentare. Nu a fost niciodată trecut pe hârtie şi nici nu a primit un „nume de cod", dar oficialii francezi au avut pregătit un plan detaliat pentru „protejarea republicii", în eventualitatea în care preşedinta Frontului Naţional ar fi fost aleasă preşedinte.

Dacă Le Pen câştiga alegerile, oficialii francezi declanşau „planul secret". Detaliile puse la punct pentru a „proteja republica" de liderul extremist

Câştigarea alegerilor din Franţa de liderul de extremă dreapta Marine Le Pen ar fi declanşat aplicarea unor planuri „de menţinere a păcii", susţine un oficial francez, în vreme ce partidul lui Emmanuel Macron câştigă din ce în ce mai mult teren, cu puţin timp înaintea alegerilor parlamentare. Nu a fost niciodată trecut pe hârtie şi nici nu a primit un „nume de cod", dar oficialii francezi au avut pregătit un plan detaliat pentru „protejarea republicii", în eventualitatea în care preşedinta Frontului Naţional ar fi fost aleasă preşedinte.

„Era ca o rachetă cu reacţie în multiple direcţii. Filosofia şi imperativul absolut erau menţinerea păcii şi, în acelaşi timp, respectarea regulilor constituţionale", a declarat un înalt oficial francez pentru publicaţia Obs. 
 
Detaliile despre această strategie au ieşit la iveală concomitent cu susţinerea în creştere pentru mişcarea de centru condusă de Emmanuel Macron, înaintea scrutinului parlamentar din 11 şi 18 iunie. Sondajele au arătat că En Marche a ajuns la un procent de 32%, cu şase procente mai mult decât în pragul alegerilor prezidenţiale care au avut loc pe 7 mai.
 
La o zi după ce Macron şi-a făcut publice alegerile pentru noul său cabinet, un guvern format în mod egal din femei şi bărbaţi, atât de dreapta, cât şi de stânga, de centru, plus alţi oameni nou-intraţi în politică, un alt sondaj a arătat că 61% dintre francezi sunt de acord cu alegerile sale pentru conducerea ministerelor. 
 
Ultimele cercetări demonstrează că şansele lui Emmanuel Macron de a-şi asigura o importantă majoritate parlamentară, cu ajutorul căreia să-şi implementeze reformele promise, sunt din ce în ce mai mari, cu toate că sistemul electoral francez în două tururi face mult mai slabe şansele de a estima câte locuri în Legisltiv câştigă fiecare partid. 
 
Publicaţia citată menţionează trei surse anonime care ştiu despre acest plan de urgenţă ce ar fi fost aplicat în cazul în care Le Pen ar fi ajuns la Palatul Elysée, acestea mărturisind că a fost realizat de un grup restrâns de miniştri, şefi de cabinet şi funcţionari de rang înalt. Obs susţine că planul era acela de a preveni o panică generală în rândul civililor şi îngheţarea situaţiei politice prin convocarea Parlamentului în sesiune de urgenţă şi menţinerea în funcţie a actualului premier. 
 
Poliţia şi seriviciile de intelligence erau îngrijorate mai ales din cauza pericolului de „violenţă extremă", în special din partea protestatarilor de extremă stângă, dar şi de atmosfera naţională care ar fi dus Franţa „în pragul haosului", după o victorie a lui Le Pen. Chiar şi înaintea primului tur de scrutin, un bilet confidenţial a fost transmis de către serviciile secrete, care avertizau atunci că „fără excepţie, fiecare direcţie de protecţie publică trebuie să fie în alertă", transmitea Le Parisien. 
 
Astfel, poliţia regională a fost rugată pe 21 aprilie să-şi pregătească şi să-şi elibereze toate efectivele, în condiţiile în care, la declararea stării de urgenţă, mai mult de 50.000 de poliţişti şi jandarmi şi peste 7.000 de soldaţi ar fi fost gata să se prezinte la datorie. Pe 5 mai, la două zile după al doilea tur de scrutin pe care Macron l-a câştigat cu 66% în faţa lui Le Pen, direcţia de securitate naţională a avertizat, într-o altă notă, că protestatarii erau gata să folosească „artificii, mortareşi bombe incendiare". 
 
Teama de instabilitate politică, în cazul în care liderul Frontului Naţional ar fi fost ales a fost extrem de mare. Cu toate că a negat tot timpu, media franceză a relatat, înaintea scrutinului, că premierul socialist Bernard Cazeneuve ar putea fi păstrat în funcţie cel puţin până la alegerile parlamentare. 
 
Constituţia franceză nu impune încheierea mandatului unui prim ministru odată cu alegerea unui nou preşedinte. Potrivit articolului 8, „preşedintele îl numeşte pe premier - dar doar Parlamentul îl poate revoca din funcţie, printr-un vot de retragere a susţinerii". Le Pen ar fi putut invoca, în principiu, articolul 16 din legea fundamentală franceză, care îi conferă preşedintelui „puteri extraordinare" în situaţie de extremă urgenţă, cu toate că fără majoritate parlamentară nu ar fi putut să numească un nou prim ministru. 
 
Potrivit Obs, planul de urgenţă prevedea convocarea Parlamentului în sesiune extraordinară pe 11 mai, la patru zile după cel de-al doilea tur de scrutin, pentru a vorbi despre „criza naţională" declanşată de alegerea liderului extremist. Confruntat cu o degringoladă totală, Parlamentul, format din cei 577 de politicieni şi-ar fi delegat atribuţiile, astfel că Guvernul ar fi ajuns să conducă ţara pe baza unui vot de încredere. „Guvernarea este despre gândirea în perspectivă", au mai precizat surse pentru publicaţia citată. 
 
 

 

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax Group.

ULTIMA ORĂ
"Cutremur" la Roland Garros! ELIMINAREA surprinzătoare care o aduce pe Halep într-o situaţie la care nu se aştepta

Lasă-ne feedback despre noul site Gândul.info