Gandul.info
Raluca Lazaroi
4225 vizualizări 23 iun 2018

Spre finalului anului va funcţiona şi o fabrică de peleţi care va folosi resturile vegetale pentru ca sătenii să nu mai fie nevoiţi să le dea foc, în plan fiind şi amenajarea unui abator şi a unei măcelării care să prepare produse tradiţionale din carne.

Vasile Silaşi, primarul comunei Chiochiş din Bistriţa-Năsăud, este primul edil din judeţ care a reuşit să îi convingă pe oamenii din sat că împreună au mai multe şanse să valorifice produsele pe care le fac şi împreună pot face investiţii care să asigure un venit suplimentar întregii comunităţi.

Micul CAP din Chicohiş a reuşit să repună pe picioare vechea fabrică de pâine din localitate, iar produsele care se fac aici sunt sută la sută naturale, cu făină măcinată la moara din Beclean din grâul localnicilor, cu ouă de casă, nucă, mac sau brânză produse de săteni.

“Am luat în chirie fosta brutărie a cooperativei de consum care era în faliment, s-a închis şi am decis cu asociaţii să o preluăm noi, sunt şi câteva locuri de muncă pe care am reuşit să le păstrăm. Avem şapte luni de funcţionare, iar rezultatele sunt neaşteptate. Am mers pe un produs tradiţional, am gândit o pâine care se făcea în zona nostră. Am luat reţeta de la bătrânii satului şi am intrat pe piaţă cu un altfel de produs faţă de ceea ce exista deja. Nu folosim amelioratori de creştere. Avem cozonac după reţetă proprie, plăcinte cu varză şi brânză - noi le numim cocoradă. Am reuşit să intrăm pe piaţă foarte greu şi din păcate nu am reuşit să intrăm pe zona de retail. Am fost refuzaţi, însă suntem convinşi că vom reuşi să ne impunem prin calitatea produsului pe care îl scoatem pe piaţă şi în zona de retail”, a spus primarul Vasile Silaşi.

Chiar dacă sătenii au fost reticienţi când au auzit că trebuie să înfiinţeze un CAP (cooperativă agricolă de producţie) acesta fiind formularea prevăzută în lege pentru asocierile de producători agricoli, au acceptat să se asocieze şi să pună în practică înfiinţarea unei fabrici de peleţi unde să fie folosite toate resturile vegetale de pe câmp pentru ca oamenii să nu mai fie nevoiţi să le dea foc.

Sătenii se gândesc acum să planteze şi salcie energetică pentru a avea suficientă materie primă pentru fabrica de peleţi care va funcţiona în curând.

“Nu am fost de acord cu denumirea aceasta, de CAP, pentru că are conotaţii care vin din perioada comunistă şi oamenilor nu le place. A trebuit să păstrăm această denumire de cooperativă agricolă de producţie pentru că este forma legală acceptată în legea cooperativelor pentru a beneficia de anumite facilităţi, inclusiv fiscale. Aşa a apărut CAP-ul, Cooperativa Zestrea, dar ea funcţionează practic ca o societate pe acţiuni. Sunt 27 de membri în CAP. Am reuşit foarte greu să adun oamenii care să facă parte dintr-o structură care nu făcea nimic şi nu avea nimic. Am început cu banii noştri şi am achiziţionat o fabrică de peleţi. Sperăm să îi dăm drumul anul acesta”, a povestit pentru MEDIAFAX primarul comunei Chiochiş, Vasile Silaşi.

CAP-ul de la Chiochiş a fost gândit de primarul comunei altfel faţă de clasicele cooperative agricole, iar planurile de dezvoltare sunt şi ele mari.

“Este o idee originală şi nu ştiu dacă mai există în ţară cooperative pe acest model. Noi pomovăm produse tradiţionale, deschidem noi afaceri pentru oameni, nu am mers numai pe agricultură. Urmează să ne dezvoltăm. Zona Chiochiş este vestită pentru creşterea porcilor şi încercăm să schimbăm puţin piaţa şi produsele. Vrem să facem mezeluri tradiţionale în abatoare specializate, aşa cum erau făcute în trecut de bunicii şi părinţii noştri”, a adăugat primarul.

Deşi nu le place deloc denumirea care aminteşte de vremurile triste, localnicii sunt acum extrem de mulţumiţi de cooperativa agricolă care funcţionează cum nu se poate mai bine, pâinea, cozonacul şi cocorada de la Cooperativa Zestrea fiind la mare căutare la târgurile din Bistriţa.

“Avem foarte multe comenzi şi pentru pâine şi specialităţi. Facem pâine tradiţională, cozonaci, cocoradă cu mere, brânză sau varză şi cornuri. Sâmbăta şi duminica facem prescuri şi pomene pentru biserică. Avem foarte multe comenzi pentru că lucrăm numai cu produse naturale, fără nicun conservat, fără nciun praf. Şi frământatul este original pentru că nu avem utilaje speciale. Pâinea e bună şi le place la oameni. Ni se pare o idee foarte bună că funcţionează CAP-ul, că sunt opt locuri de muncă numai la brutărie, iar la ţară e greu să îţi găseşti de lucru. Nu ne-a fost uşor pentru că nu am avut reţete, am făcut aşa cum făceau mamele şi bunicile noastre şi a ieşit”, a declarata pentru MEDIAFAX Ana Farcaş, bucătăreasa cooperativei.

Citește și: