no author
Dan Straut
1690 vizualizări 7 oct 2017

 „Creşterea economică de peste 5% anticipată pentru anul 2017 ascunde dezechilibre fiscale tot mai mari. Măsuri ad-hoc, majorări de taxe şi reduceri ale investiţiilor publice ar putea menţine deficitul bugetar sub 3% din PIB anul acesta, dar nu şi în 2018”, notează, într-un raport, analiştii UniCredit.

De asemenea, creşterea consumului privat şi intrările reduse de fonduri europene „vor conduce la ieşiri nete de capital din România”.

Potrivit raportului, creşterea economică rapidă este pusă în pericol de accentuarea dezechibrelor fiscale şi externe. „După mai puţin de 10 ani de la unul dintre cele mai dure programe de austeritate din Europa, guvernul României repetă multe dintre greşelile care au condus la recesiunea severă din 2009-2010”.

 În urma rectificării bugetare semnificative, „deficitul anului 2017 ar putea rămâne în preajma sau sub nivelul de 3% din PIB (conform metodologiei europene), mai ales dacă o parte a investiţiilor realizate anul acesta vor fi clasificate drept cheltuieli pentru apărare”. Cu toate acestea, „Guvernul riscă să încheie anul 2018 cu un deficit bugetar de aproximativ 3,7% din PIB, pentru că veniturile bugetare nu pot finanţa relaxarea fiscală planificată pentru anul viitor”. Această estimare a deficitului ia în calcul o continuare a reducerii investiţiilor publice. „Creşterea economică ar putea încetini de la 5,3% în 2017 la 3,6% în 2018 pe fondul unei temperări a principalilor factori de creştere, anume consumul şi stocurile”, se arată în raportul citat.

Analiştii UniCredit consideră că politica fiscală reprezintă „cel mai mare risc” la adresa stabilităţii macroeconomice.

„Anticipăm o creştere de doar 1,2% a veniturilor din taxe anul acesta. Mai mult, salariile din sectorul public şi cheltuielile sociale ar putea creşte cu 16,6% în 2017 faţă de 2016. În căutarea unor venituri suplimentare, Guvernul a devenit mai creativ, dar nu neapărat şi mai eficient: 1. a anulat decizii anterioare de relaxare fiscală (cum ar fi supraacciza la carburanţi eliminată în luna ianuarie şi reintrodusă în septembrie-octombrie); 2. a temperat anumite măsuri anunţate anterior (84% din majorarea de anul viitor a salariilor din sectorul public va fi anulată de transferul contribuţiilor sociale în totalitate în sarcina angajaţilor); 3. a transferat bani de la companiile deţinute majoritar de stat (prin repartizarea de dividende din profiturile anului 2016 şi din rezervele societăţilor1); 4. a redus cheltuielile pentru investiţii publice cu echivalentul a 1,3% din PIB în comparaţie cu planificarea originală, şi 5. a redus rambursările de TVA pentru a compensa – cel puţin temporar – slaba colectare a veniturilor fiscale”, se arată în raport.

Creşterea alertă a salariului va continua să susţină consumul privat, însă veniturile nete vor creşte mai încet decât salariile brute.

„Angajaţii sectorului public se vor bucura de o creştere a salariului brut de 25-70% în 2018, cu cele mai mari creşteri planificate în educaţie şi sănătate. Deşi celor din urmă li s-a promis o majorare salarială de 148%, anticipăm o majorare de doar 70%, deoarece cheltuielile bugetare suplimentare până la acel nivel ar fi echivalente cu 0,8% din PIB. Mai mult, transferul contribuţiilor sociale în sarcina angajatului va menţine ritmul mediu de creştere a salariilor nete din sectorul public într-un interval de doar 4-40%. În acelaşi timp, salariul mediu net din sectorul privat ar putea creşte cu 6% anul viitor, similar majorării din 2017. Creşterea corespunzătoare a salariului mediu brut este de 27%, dacă guvernul forţează companiile private să majoreze salariile brute ale angajaţilor cu echivalentul contribuţiilor sociale pe care nu le vor mai plăti”, mai arată autorii raportului.

Potrivit UniCredit, stocurile vor creşte în urma recoltei mari de cereale, însă investiţiile vor fi afectate de amânarea lucrărilor de infrastructură şi de creşterea capacităţilor de producţie neutillizate în industrie, în contrast cu tendinţa din Europa Centrală. Exporturile nete vor frâna creşterea economică, deoarece expansiunea comerţului cu amănuntul este acoperită preponderent din import”.

Mai mult, „majorările frecvente ale salariului mimim pe economie vor continua să erodeze marjele de profit ale exportatorilor români, care ar avea nevoie de un leu mai slab pentru a-şi îmbunătăţi situaţia financiară. Cererea internă şi europeană puternice vor sprijini producţia industrială, cu toate că ritmul de creştere al acesteia s-ar putea tempera în 2018 pe fondul unor efecte de bază, al investiţillor reduse, al costurilor salariale mai mari şi al creşterii lente a producţiei de energie”.

În fine, sectorul de servicii „va continua să crească rapid, unele din cele mai performante sectoare fiind trasportul internaţional (pe măsură ce comerţul internaţional îşi continuă revenirea), IT (criza de personal e mai puţin stringentă decât în restul Europei Centrale) şi comerţul cu amănuntul (stimulat de creşterile salariale)”. Autorii raportului estimează „o creştere de două cifre a construcţilor din sectorul privat, pe toate subcomponentele acestora: spaţii comerciale, logistice, rezidenţiale şi construcţii industriale”.

Fluxurile nete de capital stabil „ar putea fi negative anul acesta şi anul viitor, în contrast puternic cu tendinţele regionale. Anticipăm o majorare a deficitului comercial cu bunuri la peste 8% din PIB, conducând la o adâncire a deficitului de cont curent, în pofida exporturilor de servicii mai puternice”, mai arată analiştii UniCredit.

UniCredit: Guvernul a renunţat, în 2017, la îmbunătăţirea absorbţiei fondurilor europene

Guvernul a renunţat la îmbunătăţirea absorbţiei fondurilor europene anul acesta, reducând cofinanţarea planificată, se arată într-un raport realizat de analiştii băncii UniCredit.

„Investiţiile străine directe ar putea consta în principal în profituri reinvestite, păstrându-şi nemodificată ponderea în PIB. Mai îngrijorător este faptul că guvernul a renunţat la îmbunătăţirea absorbţiei fondurilor UE anul acesta, reducând cofinanţarea planificată. Intrările de fonduri structurale şi de coeziune s-au redus la 274 de milioane de euro în primele şapte luni ale anului 2017 (conform Ministerului Finanţelor Publice) şi s-ar putea situa sub 1% din PIB anul acesta”, estimează analiştii.

Iar îmbunătăţirea absorbţiei de fonduri UE de anul viitor „ar putea fi minoră, ţinând cont de majorarea constrângerilor bugetare, context în care este puţin probabil să fie iniţiate noi proiecte mari de infrastructură”, se mai arată în raport.

Potrivit analiştilor, „există riscul a două conflicte cu autorităţile europene, unul legat de sustenabilitatea fiscală şi al doilea legat de independenţa justiţiei”.

Citește și: