Alina Botezatu
1351 vizualizări 19 feb 2019

Doru Vişan, secretar de stat în Ministerul Energiei, confirmă ceea ce se ştia de mult în piaţă: deşi teoretic, capacităţile de producţie de energie din România ar fi de 24.000 MWh, capcitatea reală este de doar 16.000 MWh.

”Din cei 24.000 MWh lipsesc 8.000, generate de condiţii juridice, de finanţare, de condiţii de mediu, tehnice nu mai spun. Aceasta este realitatea de la care trebuie să plecăm în abordarea anului viitor. Aceşti 8.000 MWh trebuie să dispară la licenţiere, pentru a putea veni cu investiţii în locul celor 8.000 MWh. Ca atare, procesul de relicenţiere este obligatoriu şi îl vor începe imediat după luna aprilie”, a afirmat Doru Vişan, în cadrul ZF Power Summit.

A doua concluzie a studiului privind capacităţile de producţie realizat de Ministerul Energiei este că, în ultimii ani, au început să apară situaţii de neacoperire a consumului de energie necesară al ţării din producţia internă, cu valori şi durată în creştere, motivul fiind atât legat de disponibilitatea unor resurse energetice, dar şi a capacităţilor de producţie.

”Noiembrie s-a închis pe un export de 40-50 MWh, decembrie s-a închis pe un import de 198 MWh, ianuarie s-a închis pe un import în jurul valorii de 400 MWh. Cauzele: strict comerciale - energia a curs dinspre preţul mai mic spre cel mai mare”, a explicat Vişan.

În aceste condiţii este nevoie să se analizeze ce se întâmplă în interior: cauza principală a fost dezechilibrul între cerere şi ofertă.

”Cererea a fost mult mai mare, în fiecare moment, decât oferta. Doi, creşterea certitficatelor de CO2. O influenţă majoră a avut-o această creştere - ea nu a fost nici măcar anticipată că se va putea întâmpla. Am plecat de la 7 euro şi am ajuns la valori de 25 de euro, cu o medie de 23,5 euro. Ca atare avem un preţ marginal, dictat de cărbune, care obligat, şi-a internalizat aceste costuri cu certificatul de CO2. De aici a rezultat şi un comportament al celorlaţi jucători în piaţă, care au adus cantităţi mici, dar cu preţuri foarte mari şi această obligaţie de internalizare a certificatelor de CO2”, a subliniat Vişan.

A treia cauză a fost producţia scăzută de energie hidro, cauzată în special de producţia pe firul apei, care a avut un aport scăzut. În plus, un aport scăzut de energie a provenit din regenerare, respectiv energia eoliană.

Acoperirea consumului s-a făcut comercial din import, în general, din zona Cehiei, arată datele Ministerului Energiei.

”Cauza principală care generează aceaste aspecte, care pot fi analizate individual, pot fi tratate, dezbătute, o constituie structura energiei în României. Această structură tip monocombustibil este cea mai păguboasă. De aici, niciodată nu vom rezolva, dacă nu abordăm frontal această problemă. Atâta timp cât vom menţine această structură, vom avea, la nesfârşit aceleaşi probleme. Cehia nu are această structură, are energii de mix. Ca atare, poate să furnizeze energie ieftină în care cărbunele are o pondere importantă, nuclearul are o pondere importantă, hidro are o pondere importantă”, a precizat Vişan.

 

Citește și: