Departamentul Economic
8574 vizualizări 6 ian 2019

Tensiunea este la cote maxime în Ministerul de Finanţe, după ce primele calcule au arătat un deficit bugetar de 4,98% din PIB pentru proiectul de buget consolidat în 2019, în condiţiile încetinirii creşterii economice şI a majorării salariilor bugetarilor, notează Ziarul Financiar.

Aceasta ar însemna două puncte procentuale din PIB peste limita de 3% acceptată, adică o depăşire a veniturilor de către cheltuieli cu încă 20 miliarde de lei (4,3 miliarde de euro), faţă de cele 30 miliarde de lei (6,4 mld. euro), deficit cât înseamnă 3% din PIB.

Comisia de prognoză estimează că PIB-ul pentru 2019 va fi de 1.022 miliarde de lei.

ANAF a strâns în 2018, conform celor mai recente date, venituri de 245 miliarde de lei, cu 15% mai mult faţă de 2017 şI la 104% faţă de programul iniţial din bugetul aprobat pentru 2018. De asemenea, încasările sunt cu 0,3% mai mari faţă de veniturile programate în a doua rectificare bugetară.

Ritmul de creştere al încasărilor a fost cu 5% mai mare decât ritmul de creştere al PIB nominal în 2018. PIB-ul a fost de 949 miliarde de lei în 2018, faţă de 859 miliarde de lei în anul anterior.

Veniturile colectate de ANAF în 2018 au fost cele mai ridicate din istoria Fiscului, cu un record obţinut în iulie 2018, când s-au strâns 26,8 miliarde de lei, cei mai mulţI bani încasaţI lunar de ANAF de la înfiinţarea sa până în prezent.

Pentru 2019 ANAF-ului i s-a cerut încă o creştere de 15% a încasărilor bugetare, faţă de o creştere în valoare nominală a PIB-ului de 7%.

Proiectul de buget este greu de construit pentru a fi obţinut un deficit bugetar de sub 3% din PIB, având în vedere creşterile asumate de cheltuieli cu salariile şI pensiile şI reducerea creşterii economice.

Comisia de Prognoză merge pe un plus al PIB de 5,5% în 2019, faţă de 4,3% cât ar urma să se obţină în 2018, dar majoritatea analiştilor afirmă că în acest an economia va frâna.

Deficitul de 4,98% din PIB a fost estimat fără să fie luate în calcul introducerea taxelor speciale pe active bancare şI de 2% pe cifra de afaceri a companiilor din telecom, energie şI jocuri de noroc.

Conform Ordonanţei de Urgenţă 114/2018 publicată în Monitorul Oficial 1.116 din 29 decembrie 2018, băncile vor trebuie să plătească o taxă pe activele financiare calculată în funcţie de media între Robor la 3 luni şI 6 luni. La o medie a celor două cotaţii de 3,12% cât era ieri, taxa este de 0,3% din activele bancare.

Nu este clar cum se va aplica taxa, trimestrial sau anual. Dacă se va aplica trimestrial, la active bancare totale de circa 100 miliarde de euro, statul va strânge 1,2 miliarde de euro. Dacă se va aplica anual, va strânge 300 milioane de euro.

De la companiile din energie, care au avut afaceri totale de circa 58 miliarde de lei în 2017, se va strânge cu taxa de 2% circa 1,16 miliarde de lei (250 mil. euro), iar de la companiile din telecom, care au avut afaceri totale 18 miliarde de lei, se va strânge circa 350 milioane de lei (80 milioane de euro). De la firmele de pariuri, cu afaceri totale de 8 miliarde de lei, se va mai strânge 160 milioane de lei (35 mil. euro).

În total, prin noile taxe suplimentare, dacă se aplică la bănci taxa pe active trimestrial, guvernul ar putea strânge 1,5 miliarde de euro, adică circa 7 miliarde de lei, dar problema este că este nevoie de 20 miliarde de lei.

De aici presiunea pe ANAF de a strânge cu 15% mai mult decât în anul anterior.

Cheltuielile cu salariile bugetarilor ar urma să ajungă la 100 miliarde de lei în 2019, adică circa 10% din PIB, faţă de 9% nivel al salariilor bugetarilor în 2009, când economia a intrat în criză. Stagnarea cheltuielilor cu salariile bugetarilor la nivelul anului 2018 ar face economii la buget de 1% din PIB, adică cele 10 miliarde de lei necesare suplimentar, pentru încadrarea în ţinta de 3%.

Întârzierea publicării draftului proiectului de buget este neobişnuită. Bugetul pe 2019 ar fi trebuit prezentat încă din octombrie şI votat în noiembrie. În condiţiile neadoptării bugetului, toate instituţiile statului merg pe bugetul din 2018.

Dacă bugetul nu se închide la sub 3% din PIB, sunt posibile noi taxe sau chiar tăieri de cheltuieli.

Citeşte şi Blândeţea legilor

Teodorovici: Întârzierea, din cauza amânării din CSAŢ

Proiectul bugetului de stat ar putea fi făcut public săptămâna viitoare şi discutat în Parlament la începutul lunii februarie, după întâlnirile cu partenerii sociali, a declarat duminică la Antena 3 ministrul Finanţelor Eugen Teodorovici.

Deficitul bugetar nu va fi cel avansat în spaţiul public, de circa 5%, ci la jumătate, susţine ministrul. O serie de politicieni au anunţat că ministerul are probleme în întocmirea bugetului pentru că deficitul pentru acest an este de circa 5%.

Eugen Teodorovici a declarat că deficitul anului 2018 va fi sub 3%, posibil şi sub cel planificat, de 2,97%. Valoarea exactă va fi cunoscută pe 25 ianuarie, când vor fi făcute cunoscute cifrele execuţiei bugetare.

Ministrul a precizat că proiectul de buget a fost întârziat de amânarea discutării în CSAT survenită în decembrie, care a ”scos din calendar” procesul de adoptare a actului normativ. Taxa pe lăcomie, introdusă de OUG 114 nu aduce venituri, conform proiectului de buget, şi nici sumele pe care companiile din energie vor trebui să le plătească, a adăugat Teodorovici.

Florin Cîţu, PNL: România, oficial în criză

”Buget şi măsuri de AUSTERITATE pentru 2019 - România, oficial în CRIZĂ!” atenţionează senatorul PNL Florin Cîţu. ”Ştim cu toţii că mint şi manipulează. În fiecare zi, se duc în emisiuni plătite, unde prezintă date false, încercând să acopere criza prin care trece economia. În tabelul alăturat am pus promisiunile PSD+ALDE pentru 2018 vs. "realizări". Toţi indicatorii care arată deteriorarea economiei s-au înrăutăţit. În acest context, pregătesc un buget de CRIZĂ pentru 2019.”

 

Citește și: