Alina Botezatu
1641 vizualizări 9 ian 2019

”Ne-a luat şi pe noi prin surprindere trăsnaia,” a exclamat Mugur Isărescu, întrebat despre cum va afecta ”Taxa pe lăcomie” băncile şi oamenii. ”Trebuie să discutăm serios în cadrul legal pe care-l avem, votat de Parlamentul României. Este cadrul legal al Uniunii Europene: se numeşte Comitetul Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială. Nu facem şuetă la televizor. Este un impact de miliarde de euro. Avem dreptul să facem, conform legii, propuneri, sugestii. Nu putem noi (BNR - n.red.) să modificăm Ordonanţa.”

”Principalul element de nemulţumire (al băncilor faţă de taxa pe activele financiare - n.red.) este că (...) nu s-a discutat cu industria. Aşa se construieşte Constituţia, aşa se construiesc legile în România: discuţi cu industria bancară. Nu, la sfârşit de an, în prag de Crăciun, vii cu o bombă din aceasta greu de înţeles. Cred că domnul ministru de Finanţe va discuta cu industria. Au şi nelămuriri cum se aplică. Trebuie să vă spun că avem şi noi. Sunt aspecte pe care cu greu le înţelegem,” a mărturisit Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, în briefing-ul de presă de marţi, de după prima şedinţă de politică monetară din acest an.

Isărescu a precizat că abia după anunţarea taxei, Ministerul Finanţelor Publice a cerut BNR o analiză, însă - în câteva zile - nu a putut fi transmis decât un raport preliminar. În prezent, se face o nouă evaluare a impactului acestei taxe asupra sistemului bancar, în condiţiile în care forma finală din Ordonanţa de Urgenţă nr. 114/2018 este diferită, faţă de cea propusă iniţial şi asupra căreia BNR a făcut evaluarea. Guvernatorul a precizat că în Europa există taxe pe activele băncilor, dar nu sunt legate de un indice precum ROBOR, iar această legare a caracterizat-o drept ”o inovaţie”.

”Le-am mai spus băncilor, astă-toamnă, ROBOR-ul este produsul vostru şi-a devenit problema noastră, a Băncii Naţionale? Nu sunteţi în stare să explicaţi ce este? Aflu acum că este un cartel? Ce cartel să fie? Băncile cotează şi pe stânga şi pe dreapta? Aţi pomenit cartel făcut şi pe stânga şi pe dreapta, adică şi vânzător, şi cumpărători?” se întreabă Isărescu, care insistă că piaţa monetară cu ROBOR este una dintre cele mai eficiente din România. ”Piaţa monetară este esenţială pentru asigurarea echilibrelor monetare şi valutare din România.”

Citeşte şi Băsescu se întoarce

Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a contrazis comentariile care consideră că, prin noua ”Taxă pe lăcomie”, PSD ar dori să controleze Banca centrală.

”Nu independenţa BNR va fi afectată, ci flexibilitatea şi eficienţa politicii monetare, ceea ce - aşa, să spun direct - nu va ajuta Guvernul,” explică Isărescu şi atrage atenţia că BNR a reuşit în 2018 să ducă rata anuală a inflaţiei în ţintă, care este 2,5%, plus/minus 1%, menţinând dobânda de politică monetară la 2,5% pe an.

”Acest lucru s-a reuşit, pentru că am avut o anumită flexibilitate şi eficienţă a politicii monetare. Ori, când vii cu măsuri din acestea, scade eficienţa politicii monetare. Ne vom vedea de treabă. Nu avem restricţii legate de deciziile noastre. Vom fi mai atenţi la cât de eficientă va fi o măsură sau alta.”

Guvernatorul l-a contrazis şi pe ministrul Finanţelor Eugen Teodorovici, care susţinea duminică seara că BNR face presiuni asupra băncilor comerciale prin dobânda de politică monetară.

”Ce presiuni? Acesta este instrumentul nostru? Dacă apare vreo problemă, mişcăm dobânda, în sus şi în jos, cum am mai făcut-o. Credeţi că ne jucăm cu asta? Este principalul instrument de politică monetară. Este o aiureală că am făcut noi presiuni,” a replicat Isărescu.

Consiliul de Administraţie al BNR a decis marţi, să menţină dobânda de politică monetară la nivelul stabilit pe 7 mai 2018 şi menţinut în următoarele patru şedinţe - din 4 iulie, din 6 august, din 3 octombrie şi din 6 noiembrie.

În şedinţa din 8 ianuarie 2019 Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a hotărât următoarele:

- menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,50% pe an;

- menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,50% pe an;

- menţinerea ratei dobânzii aferente facilităţii de creditare la 3,50% pe an;

- păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii (RMO) aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.”

Nivelurile actuale ale RMO aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit sunt de 8%. Pentru rezervele în lei, nivelul a fost stabilit începând cu 24 mai 2015, iar pentru cele în valută începând cu 6 mai 2017.

 

Citește și: