no author
Dan Straut
1904 vizualizări marţi, 10:04

La creşterea PIB, în perioada ianuarie-septembrie 2017 faţă de perioada ianuarie-septembrie 2016, au contribuit toate ramurile economiei, contribuţii pozitive mai importante având următoarele ramuri:
- Industria (+1,8%), cu o pondere de 23,2% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate s-a majorat cu 7,6%;
- Sectoarele de comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor, transport şi depozitare, hoteluri şi restaurante (+1,6%), cu o pondere de 18,2% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 8,7%;
- Agricultura, silvicultura şi pescuitul (+1,1%), cu o pondere mai redusă la formarea PIB (4,9%), dar care au înregistrat o creştere semnificativă a volumului de activitate (24,3%);
- Activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice, activităţile de servicii administrative şi activităţile de servicii suport (+0,7%), cu o pondere de 7,1% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 9,8%.

Potrivit INS, din punctul de vedere al utilizării PIB, creşterea s-a datorat în principal:
- cheltuielii pentru consum final al gospodăriilor populaţiei, al cărei volum s-a majorat cu 9,7% contribuind cu +6,1% la creşterea PIB;
- formării brute de capital fix, cu o contribuţie de +0,8%, consecinţă a creşterii cu 3,8% în volum.

„O contribuţie negativă la creşterea PIB a avut-o exportul net (-0,6%), consecinţă a creşterii cu 9,6% a exporturilor de bunuri şi servicii corelată cu o creştere mai mare a volumului importurilor de bunuri şi servicii (10,8%)”, a mai comunicat INS.

Produsul Intern Brut - date ajustate sezonier - estimat pentru trimestrul III 2017 a fost de 214,976 miliarde de lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 2,6% faţă de trimestrul II 2017 şi cu 8,6% faţă de trimestrul III 2016.

Avertismentul BNR

Tensiunile macroeconomice apărute pe fondul creşterii PIB peste potenţial şi supraîndatorarea populaţiei în perspectiva majorării dobânzilor reprezintă principalii factori de risc, arată Raportul asupra stabilităţii financiare, prezentat luni de conducerea Băncii Naţionale a României - BNR.

Economia a crescut bazându-se mai mult pe consum şi a crescut peste potenţial, lucru care adânceşte „deficitele gemene”, adică deficitul fiscal şi cel de cont curent. Iar politicile fiscale au fost „expansioniste”, în sensul că „spaţiul fiscal generat prin relaxarea din 2016 s-a epuizat în 2017”, a explicat Liviu Voinea, viceguvernator al BNR, la conferinţa de prezentare a Raportului.

Oficialul a mai arătat că dezechilibrele din economie influenţează rata dobânzilor, cursul valutar şi inflaţia. Din acest motiv, creşterea îndatorării populaţiei - pe fondul creşterii dobânzilor - este unul dintre riscurile semnalate de BNR la adresa stabilităţii financiare. Liviu Voinea a menţionat că tensiunile macroeconomice şi supraîndatorarea populaţiei sunt riscuri de intensitate medie, precizând că „România nu prezintă riscuri sistemice ridicate pentru stabilitatea financiară”.

Referindu-se la supraîndatorarea populaţiei, Liviu Voinea a arătat că majoritatea creditelor acordate în ultimii ani sunt cu dobândă variabilă, ceea ce reprezintă un „factor agravant”. Oficialul le recomandă, în consecinţă, viitorilor debitori să contracteze credite noi cu dobândă fixă.

La rândul său, Eugen Rădulescu - diredtorul Direcţiei de Stabilitate Financiară din cadrul BNR - a arătat că o creştere cu doar două puncte procentuale a ratei dobânzii la creditele ipotecare a mărit gradul de îndatorare a debitorilor cu venituri mici de la 65% la 75% din venituri, ceea ce „devine greu de suportat”. Iar în această perioadă „au loc discuţii la nivelul BNR, pentru a limita acest raport dintre rata lunară şi veniturile debitorilor, astfel încât să nu devină insuportabil”, a precizat Eugen Rădulescu.

Printre celelalte riscuri la adresa stabilităţii financiare, identificate în actualul Raport al BNR, se mai mumără „deteriorarea încrederii investitorilor în econpomiile emergente (risc considerat „ridicat”), disciplina scăzută de plată la nivelul companiilor (risc „mediu”) şi accelerarea creşterii preţurilor în sectorul imobiliar (risc „redus”).

Citește și: