Iulian Anghel
1487 vizualizări 20 iul 2018

"Orice român normal la cap, nu numai dacă este (ministru) de Finanţe, trebuie să aibă pe agenda sa această posibilă măsură, în vedere. Nu sunt adeptul unor taxe, impozite. Am zis mereu că trebuie să reducem numărul acestora, cuantumul lor", afirmă Teodorovici.

Chiar îşi permite guvernul să elimine acciza la carburanţi? Acciza a fost, în 2017, a patra sursă de venituri bugetare, după CAS (28%), TVA (21,3%) şi impozitul pe salarii (12%).

Accizele au adus bugetului general consolidat, în 2017, 26,6 miliarde de lei, însemnând 10,6% din veniturile bugetare şi 3,1% din PIB. Aproximativ jumătate din această sumă a venit din acciza la carburanţi.

Prin urmare, dacă va renunţa la acciza la carburanţi, guvernul ar trebui să renunţe la aproximativ 13 miliarde de lei (2,8 mld. euro), anual. În primele cinci luni din an, veniturile din accize au fost de 11 miliarde de lei, însemnând 10% din veniturile consolidate. Deci, cinci miliarde de lei, cel puţin, au venit din acciza la carburant.

Că problema este extrem de complicată, o arată situaţia din 2017. La începutul lui 2017, guvernul a eliminat - din considerente ce au ţinut de promisiunile electorale - supraaciza la carburanţi introdusă de guvernul Ponta. Opt luni mai târziu, realitatea a învins promisiunea electorală, iar guvernul Tudose a reintrodus supraacciza, după ce gaura la buget ajunsese la 700 de milioane de lei. Ar fi ajuns la un miliard de lei, dacă eliminarea era păstrată până la finalul anului. Dacă guvernul Tudose nu a putut renunţa la un miliard de lei, cum poate crede cineva că un guvern, oricare ar fi el, va renunţa la 13-14 miliarde de lei, cât reprezintă veniturile anuale ale statului din acciza la carburanţi? Adică la 10% din veniturile statului?

În iunie, guvernul a aprobat un memorandum prin care se angaja să acorde transportatorilor rutieri de mărfuri şi persoane un ajutor de stat constând în returnarea unei părţi din supraacciza la carburanţi. Dar acest lucru este posibil pentru că bugetul ”schemei” este de doar 60 de milioane de lei, nu de 14 miliarde de lei.

În condiţiile în care deficitul bugetar (cheltuielile bugetului peste veniturile bugetului) au ajuns, în primele cinci luni din an, la 8 miliarde de lei, este complet exclus ca un guvern să poată lua o astfel de măsură fără a prăbuşi bugetul.

 

Citește și: