Alina Botezatu
3318 vizualizări 9 ian 2019

De asemenea, cursul pentru dolar, care în România este stabilit prin comparaţie cu euro, a crescut miercuri faţă de marţi, cu 0,08%, la 4,0803 lei, dar acesta nu este cel mai ridicat nivel istoric.

Pentru francul elveţian cursul de miercuri a fost stabilit la 4,1614 lei, în creştere de la 4,1584 lei marţi. Un nivel mai ridicat de atât, de 4,1776 lei, a fost înregistrat la data de 7 iulie.

În schimb, gramul de aur a fost stabilit la 168,0226 lei, în scădere de la 168,2768 lei marţi. 

Banca Mondială şi-a redus estimările privind economia României

Banca Mondială estimează că economia României va creşte în acest an cu 3,5%, o prognoză mai redusă cu un punct procentual decât cea din iunie 2018, potrivit raportului ”Global Economic Prospects - Darkening Skies”, prezentat marţi seara.

De asemenea, BM şi-a redus cu un punct procentual estimarea pentru 2020 şi 2021, la 3,1%, respectiv 2,8%.

Anul trecut, economia României a crescut cu 4% în primul trimestru, cu 4,1% în trimestrul al doilea şi 4,3% în trimestrul al treilea, conform celor mai recente date prezentate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

”Activitatea din Europa şi Asia Centrală (ECA) este estimată să scadă la 3,1% în 2018, de la 4% în 2017, reflectând reducerea activităţii de pe piaţa din Turcia, din a doua jumătate a anului. Excluzând Turcia, creşterea regională a rămas neschimbată, fiind estimată la 2,9%, în 2018, pe măsură ce activitatea a încetinit în ţările din vestul regiunii, cum ar fi Bulgaria şi România, ceea ce a fost compensat de o accelerare în partea de est a regiunii care a beneficiat de preţurile ridicate ale petrolului. Creşterea comerţului regional a scăzut în anul 2018,” detaliază ”Global Economic Prospects - Darkening Skies”.

România este una dintre cele trei ţări din regiune care, alături de Ucraina şi Turcia, şi-a majorat anul trecut dobânda de politică monetară. Rata dobânzii de politică monetară este în prezent de 2,5%, cât a fost stabilită începând cu 8 mai 2018, în creştere de la 2,25% din aprilie 2018. Majorarea s-a făcut pe fondul creşterii accelerate a inflaţiei.

”În Europa Centrală, înăsprirea condiţiilor de pe piaţa muncii şi creşterea preţurilor la energie au împins inflaţia în cadrul ţintei, politica monetară rămânând stabilă în majoritatea ţărilor. O excepţie este România, unde cererea internă robustă a împins inflaţia peste limita superioară a cadrului ţintei, determinând înăsprirea politicii monetare,” remarcă autorii raportului BM.

Banca Naţională a României are o ţintă de inflaţie flexibilă, de 2,5%, plus/minus 1%.

Creşterea economiilor din Europa Centrală a încetinit, anul trecut, iar încetinirea creşterii exporturilor şi lipsa forţei de muncă au redus din ritmul de creştere pentru economiile din Bulgaria, Croaţia şi România, se remarcă în raportul citat.

”În schimb, în ciuda deficitului de forţă de muncă, creşterea economică în Polonia a accelerat uşor, datorită consumului şi investiţiilor puternice. Cererea internă puternică a sprijinit activitatea în Balcanii de Vest, cu excepţia Muntenegrului. În Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, creşterea a revenit în 2018, deoarece formarea unui nou guvern a încheiat o criză politică prelungită şi sentimentul investitorilor a crescut”, precizează raportul BM.

PSD aruncă pisica în curtea BNR, despre care spune că trebuie să asigure stabilitatea cursului valutar.

”Guvernul a luat multe măsuri pentru a aduce Euro în economia românească: atragerea de fonduri europene, politici publice de stimulare a investiţiilor, sprijinirea firmelor exportatoare prin subvenţii şi scheme de ajutor de stat. Toate aceste lucruri presupun vânzări de valută şi cumpărare de lei, ceea ce ar fi trebuit să scadă cursul valutar. Nivelul cursului valutar nu este în răspunderea Guvernului şi nu poate fi determinat de acţiunea guvernamentală. Banca Naţională este singura care poate şi are datoria de a asigura stabilitatea cursului valutar,” precizează PSD, într-o postare pe Facebook.

 

Citește și: